Copilul RGAB isi cauta parinti. Lui ii va purta de grija consortiul de firme care va castiga licitatia pentru privatizarea Companiei de Apa Bucuresti (CAB, succesoarea Regiei Generale de Apa Bucuresti). Aceasta va detine minimum 66% din actiuni obligandu-se sa investeasca, esalonat, peste un miliard de dolari.
In perioada 1991-1996, Regia Generala de Apa Bucuresti (RGAB) a inghitit peste 15-20 milioane dolari anual, fiind beneficiara celui mai important program de investitii edilitare. Cum pentru municipalitatea bucuresteana, in urmatorii ani, prioritara a devenit imbunatatirea starii drumurilor, privatizarea RGAB a impus gasirea unei noi formule de strangere a fondurilor. Dupa cinci ani, cat i-a trebuit sa se puna pe picioare, urmati de doi ani de mers in pasul piticului, iata ca regia vrea acum sa treaca la pasul saltat, calculandu-si ca necesara, in viitor, o infuzie de capital de circa 60 milioane de dolari anual, intr-o perioada de 20 de ani.
Angajatii RGAB cumpara actiuni in rate
Oficiali ai Primariei Capitalei au estimat ca din privatizare municipalitatea va obtine 70 milioane de dolari. In caietul de sarcini este prevazut ca 66-70% din actiunile noii societati, CAB, sa fie detinute de investitorul strain, 20% de Primarie si 10% de salariati. Regimul de circulatie al acestor din urma actiuni va fi insa strict: ele trebuie sa ramana intotdeauna in mainile salariatilor, asadar nu pot fi vandute decat colegilor de serviciu. Datorita acestui procent, lucratorii companiei vor avea dreptul de a-si desemna un reprezentant in Consiliul de Administratie si un director (cel de resurse umane). Actiunile vor fi transferate doritorilor din cadrul societatii, fiind creditate de aceasta, si vor fi platite in timp prin dividende.
De ce numai pentru angajati? Costin Berevoianu, manager general RGAB, afirma: „Avand in vedere ca rata de investitii este foarte mare si ca municipalitatea nu mai poate sa dea nici un ban, compania concesionara trebuie sa detina pachetul majoritar, pentru a putea convinge institutiile financiare internationale s-o crediteze. Este o investitie sigura, fiind un serviciu public permanent, dar necesita o foarte buna administrare a afacerii si stabilitate. In lume, nimeni nu alearga dupa piata la aceste afaceri. Modelul ales pentru tranzactionarea contractului este asemenea ultimelor trei de acest gen (serviciile de apa si canalizare din Manila, Buenos Aires si Mexico City). Cei noua operatori straini care au platit taxele de participare la licitatie este posibil sa se asocieze cu banci sau antreprenori romani, precum CCCF, Hidroconstructia, Energoconstructia sau Aedificia Carpati. Dupa precalificare, se va crea o companie concesionara care va functiona ca o societate de drept roman, conform unui sistem de protectie practicat peste tot in lume”.
Ce-i mai bun costa
Toate aceste trasformari si infuzii de capital se vor rasfrange si asupra beneficiarului direct, populatia Capitalei. In acest moment, RGAB are in retea 8.805 de asociatii de locatari, 6.359 de agenti economici si 55.235 de consumatori casnici. Pentru ei, efectele privatizarii vor fi, se pare, rapide. Costin Berevoianu apreciaza ca, in urmatorii trei ani, apa potabila se va incadra perfect in standardele romanesti de calitate (care se gasesc astazi la limite exceptionale), iar peste alti doi ani vor fi atinse normele europene. Tot in acest interval se vor reduce pierderile de apa prin instalatiile publice si interioare, prin inlocuirea unor tronsoane, si va fi finalizata statia de epurare a apei de la Glina.
Toate acestea vor duce la o mai mare siguranta privind sanatatea bucurestenilor. Ele vor costa insa mult; in urmatorii cinci ani, pretul real al apei urmeaza sa creasca de doua ori, de la 0,23 dolari/mc, cat este in prezent, la 0,52-0,53 dolari/mc, potrivit estimarilor conducerii RGAB. Cum cresterea pretului este estimata in dolari, buzunarele consumatorilor s-ar putea sa se goleasca mult mai mult. Studiul realizat de consultantul RGAB arata ca 80% dintre bucuresteni se asteapta la aceasta, dar cred ca va merita.