Aeroporturile din România ar urma să atragă în următorii şase ani investiţii estimate la peste un miliard de euro. Acestei sume i se vor adăuga între 2011 şi 2018 alte 450 de milioane de euro, destinate aeroportului Otopeni.
Dintre cele 17 aeroporturi operaţionale în Romånia, numai pentru patru pot fi alocate fonduri avånd ca sursă bugetul Ministerului Transporturilor (MT), restul depinzånd de finanţarea asigurată de consiliile judeţene, de parteneriatele public-private sau fondurile europene. În 2007, cele patru aeroporturi aflate în subordinea MT – Otopeni, Băneasa, Timişoara şi Constanţa – au acoperit 93% din totalul traficului aerian, adică peste şapte milioane de pasageri. Daniel Achim, director în cadrul MT, anunţă ca viitoare proiecte ale instituţiei modernizarea celor patru aeroporturi prin investiţii care depăşesc 1,5 miliarde de euro. „Cel puţin Otopeni nu va apela la bugetul statului, întrucåt se poate finanţa şi singur“, afirmă acesta.
Luånd în calcul creşterea puternică a numărului de pasageri prognozată pentru următorii ani, ministerul de resort are în derulare proiecte de modernizare a infrastructurii aeroportuare în valoare de circa 615 milioane de euro. Alte 950 de milioane de euro sunt alocate unor proiecte viitoare.
Otopeni, în etapa a treia
Aeroportul internaţional Henri Coandă tocmai a încheiat faza a doua de modernizare, în valoare de 111 milioane de euro. Au fost demarate şi lucrările pentru cea de-a treia etapă, în valoare de 75 de milioane de euro, cu finalizare în 2010. Aeroportul ar trebui să dispună, la acea dată, de 14 burdufuri pentru accesul pasagerilor la avioane, de terminale extinse, plus un salon oficial modernizat şi încă o parcare. Pånă în 2018, din surse proprii, credite şi investiţii private, vor mai fi cheltuite circa 450 de milioane de euro pentru un terminal care să poată prelua 20 de milioane de pasageri anual, la care se vor adăuga o platformă multimodală şi conexiunea cu alte moduri de transport. Finalizarea programului strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Otopeni, în 2018, depinde şi de evoluţia traficului de pasageri. Dacă în 2006 traficul era de 3,5 milioane de pasageri, anul trecut a crescut la cinci milioane (incluzånd cei 450.000 de pasageri cåştigaţi în perioada operării curselor low cost pe Otopeni – n.red). Pentru 2008, estimarea lui Valentin Iordache, directorul de comunicare al Aeroportului Otopeni, este de 5,5 milioane de pasageri. „Pentru ca un aeroport să fie rentabil, traficul de pasageri trebuie să fie de minimum 700.000 de persoane“, consideră acesta.
Investiţii semnificative s-au realizat şi la Aeroportul Băneasa. Peste 112 milioane de euro au fost alocate pentru proiecte prevăzute pentru derulare în perioada 2007-2009. Doar pentru lucrările la banda pistei şi la calea de rulare s-au cheltuit 40-45 de milioane de euro. Ultima etapă cuprinde lucrările la platformă, investiţia fiind de circa 30 de milioane de euro. Reprezentanţii aeroportului estimează că lucrările vor fi finalizate pånă la sfårşitul lui 2009. „O altă investiţie este un sistem de protecţie şi siguranţă a perimetrului aeroportului. Proiectul este în curs de implementare, fiind pe jumătate realizat“, spune Ştefan Mladin, director general al aeroportului. Investiţia se ridică la şase milioane de euro şi se estimează ca va fi definitivată în primul trimestru a anului 2009. Conform acestuia, aproximativ 85% din cifra de afaceri de 25 de milioane de euro a aerogării provine din taxe. Conducerea Aeroportului Băneasa estimează pentru acest an un trafic de 1,5 milioane de pasageri.
La Timişoara, vor fi investite de la bugetul de stat şi din alte surse circa 380 de milioane de euro pentru extinderea terminalului aerogării şi amenajarea căii de rulare a aeronavelor. Pånă în 2014, Aeroportul Traian Vuia ar trebui să aibă şi un terminal intermodal şi o nouă platformă logistică. Pentru Constanţa, investiţiile realizate au atins deja 12 milioane de euro.
Realitatea e diferită
Modernizarea Aeroportului Otopeni a fost amånată de Guvern cu pånă la patru ani, din cauza nefinalizării PUZ (planul de urbanism zonal). Totodată, termenul necesar exproprierilor a fost decalat cu un an. Potrivit noului plan, infrastructura de transport rutier, metrou şi cale ferată care să asigure legătura cu Capitala trebuie dezvoltată pånă în 2013, faţă de termenul iniţial – 2011, iar lucrările la un nou terminal de pasageri şi la sistemul de căi de rulare urmează să fie încheiate pånă la sfårşitul anului 2019, cu patru ani peste primul termen. Conform strategiei sectoriale pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor, adoptată de Guvern la începutul lunii septembrie, aeroportul din Timişoara are toate şansele să fie scos de sub tutela acestei instituţii.
Şi pentru Aeroportul Băneasa situaţia se poate schimba curånd. „I-am cerut ministrului transporturilor să pregătească măsurile necesare pentru transformarea acestui aeroport într-unul care să servească Romaero şi zborurile de tip business“, a declarat premierul Tăriceanu. Primul-ministru a mai declarat că, ţinånd cont de dezvoltarea urbanistică a Capitalei, aeroportul nu va mai putea supravieţui în mijlocul oraşului. Deci, şi în acest caz, investiţiile ar putea fi stopate. De altfel, într-un proiect de HG, se menţionează că realizarea unui terminal de aviaţie generală, a unui salon oficial şi lărgirea căii de rulare vor fi amånate cu doi ani, pånă în 2010, în timp ce termenele pentru amenajarea unui heliport şi a unui supermarket au fost prelungite cu zece ani.
«Pentru ca un aeroport să fie rentabil, traficul de pasageri trebuie să fie de minimum 700.000 de persoane.»
Valentin Iordache, director de comunicare Henri Coandă
«Cel puţin Aeroportul Otopeni nu va apela la bugetul statului, întrucåt se poate finanţa şi singur.»
Daniel Achim, director în cadrul Minsterului Transporturilor
18 milioane de pasageri în 2020
Principalul aeroport al Romåniei va înregistra o dublare a traficului de pasageri în următorii şapte ani, iar în 2020 este aşteptată depăşirea cifrei de 18 milioane de persoane.
