Un miliardar elvețian cumpără pădurile românești la bucată. Considerat a fi unul din cei mai importanți filantropiști din lume, deține deja, prin fundația pe care o conduce, o arie uriașă de suprafață împădurită din România.

Există însă voci care ridică semne de întrebare asupra actelor filantropice întreprinse de elvețianul cu o avere colosală.

Un miliardar elvețian cumpără pădurile românești la bucată. Cine se află în spatele fundației Carpathia

Un misterios miliardar elvețian e la un pas de anchetă federală în SUA sub acuzația că a investit sume imense, la negru, în alegerile americane ale ultimilor ani în favoarea progresiștilor democrați și împotriva lui Trump.

Presa de peste ocean scrie că magnatul nu are notorietatea lui Soros, dar influența lui discretă, prin bani negri, e din ce în ce mai mare în politica americană.

Și presa de la noi a acordat spații ample poveștii, zilele trecute, dar a omis un amănunt foarte interesant: spaima alegerilor americane e, de ani buni, și spaima pădurilor românești, pe care le cumpără la bucată.

Astfel, un miliardar elvețian care locuiește în Wyoming este bănuit că se folosește de organizații non-profit ca să pompeze sume uriașe de bani pentru a influența scena politică și alegerile din Statele Unite, în ciuda faptului că nu ar avea voie să doneze fonduri electorale deoarece nu este cetățean american sau rezident permanent al SUA.

Hansjörg Wyss este vizat în prezent de o plângere depusă la Federal Elections Commission. Rapoarte recente au indicat că organizațiile non-profit ale lui Wyss ar fi donat peste 200 de milioane de dolari în patru ani unor grupuri care au susținut democrații sau cauze progresiste, elvețianul devenind o forță financiară majoră pentru Partidul Democrat, scrie g4media.ro.

Jocuri controversate în mai multe țări

”Plângerea depusă la Federal Elections Commission sau FEC (Comisia Electorală Federală) susține că „există motive să credem că domnul Wyss a finanțat indirect propaganda electorală federală prin organizațiile sale nonprofit, Wyss Foundation și Berger Action Fund.

Destinatarul acestor fonduri a fost în cele din urmă o varietate de organizații al căror scop principal este să se angajeze în activități de sprijin electoral.”

Multimiliardarul Hansjörg Wyss este, deci, profund interesat să facă jocuri politice într-o țară care nu e a lui, sună acuzațiile.

Dar multimiliardarul e interesat și de alte jocuri într-o țară care, iarăși, nu e a lui, de data asta de business.
Pentru că organizația Wyss Foundation, care stă pe două miliarde de dolari, este marele sponsor al unei alte organizații extrem de controversate, Carpathia Foundation, care de ani de zile cumpără bucată cu bucată păduri românești și și-a stabilit ca obiectiv oficial o suprafață de 250.000 de hectare, care să fie transformată, declarativ, într-un imens parc natural protejat, cu floră și faună cu tot.

Considerat a fi unul din cei mai importanți filantropiști din lume, miliardarul elvețian susține de mult timp cauzele de mediu și, în ultimii ani, fundația sa a susținut mai multe organizații non-profit din New York.

Mii de hectare, cumpărate la preț de nimic

În 2018 și 2019, Wyss a acordat 2 milioane de dolari către Wildlife Conservation Society, care conduce Grădina zoologică din Bronx și alte atracții, și 11,3 milioane de dolari către Open Space Institute din Manhattan, care lucrează pentru a combate schimbările climatice și a proteja pământul și apa din estul SUA și Canada.

Fundația a acordat, de asemenea, 14 milioane de dolari celor de la New York University și 1,1 milioane de dolari pentru Demos, o organizație de justiție socială.

Inpolitics scria acum șase ani despre povestea suspectă a achiziției de păduri românești de către miliardari occidentali de top.

La acea vreme, Carpathia cumpărase deja, uneori la prețuri de nimic, peste 16.000 de ha de pădure. Conform rapoartelor anuale de activitate, la finele anului trecut se estima că atinge 25.000 de ha și merge tot înainte. Cu reclamă profesionistă.

Tot pe atunci, presa britanică relata că în fundația Carpathia e implicat și prințul Charles, care ar intenționa să cumpere o suprafață de cca.100.000 de ha de pădure în România, achiziție dezmințită ulterior de oficialii britanici. Sigur e, însă, că prințul măcar girase discret, cu imaginea lui, activitatea Carpathia, cu ai cărei lideri se întîlnește anual.

Fundația avea și solide legături politice, spre exemplu prin ministrul Mediului din guvernul Cioloș, am numit-o pe Cristiana Pașca Palmer, arată Inpolitics.

”Apetența insuficient explicată pentru cumpărarea de păduri”

În capul listei susținătorilor financiari ai Carpathia se află, de 14 ani, miliardarul Wyss și sora sa, urmați de alți afaceriști de mare calibru, cunoscuți ori pentru apetența insuficient explicată pentru cumpărarea de păduri prin lume, ca și pentru businessul prelucrării lemnului.

Elvețianul nu donează doar bani fundației Carpathia. Ci și păduri.

Se știe că în secolul 19 o asemenea ”ocrotire” a pus bazele celui mai mare genocid din istorie, atunci cînd, la Conferința de la Berlin din februarie 1885, reprezentanții a 14 națiuni europene și a Statelor Unite, i-au dăruit regelui Belgiei, lui Leopold al II-lea suveranitatea asupra Congo, un teritoriu imens, de 76 de ori mai mare decât țara sa.

Șmecheria lui Leopold fusese crearea unei așa zise asociații internaționale africane (AIA), un ONG menit să ocrotească junglele din Congo, să creștineze și să elibereze din sclavie băștinașii și alte scopuri nobile.

În fapt, Leopold, considerat de mulți cel mai mare criminal din istorie, s-a ocupat doar de exploatarea fildeșului, a diamantelor, a cauciucului, a cafelei șamd.

Filantropie sau interese economice?

Negrii ”eliberați”, folosiți ca forță de muncă, se alegeau cu ștreangul ori cu membrele tăiate dacă nu își făceau norma. Între 8 și 10 milioane de congolezi au fost exterminați în perioada cînd Leopold a ”ocrotit” natura africană.

În epoca mai recentă, ne amintim cum, la noi, miliardari precum SOV ori Bittner s-au bătut să concesioneze Delta Dunării, spre a o ocroti, desigur și fără nicio legătură cu vastele proiecte turistico-imobiliare ale respectivilor, arată sursa citată.

Pădurile se anunță o uriașă afacere în viitorul apropiat, în contextul Green Deal și al bătăliei pentru două resurse vitale, apa și aerul, despre care vorbesc tot mai răspicat futurologii; omenirea va ajunge să plătească bani grei celor care dețin respectivele resurse, iar ”pădurarii” vor ajunge să capete subvenții uriașe, la nivel național ori internațional, pentru pădurile pe care le dețin.

Ca mai mereu, miliardarii sunt mai vizionari decît entitățile statale.