Dar, in majoritatea cazurilor, companiile listate pe aceasta piata, ori nu au obtinut profit, ori au utilizat profitul in alte scopuri decat plata dividendelor. Mircea Craiu a devenit actionar la Satmob SA din Satu Mare. Compania s-a privatizat, iar in ultimii trei ani a obtinut profit din exporturile de mobila catre Germania. Desi este o societate rentabila, Satmob nu a distribuit dividende. Profitul a fost alocat pentru surse proprii de finantare, iar salariatii au beneficiat, conform contract
Dar, in majoritatea cazurilor, companiile listate pe aceasta piata, ori nu au obtinut profit, ori au utilizat profitul in alte scopuri decat plata dividendelor. Mircea Craiu a devenit actionar la Satmob SA din Satu Mare. Compania s-a privatizat, iar in ultimii trei ani a obtinut profit din exporturile de mobila catre Germania. Desi este o societate rentabila, Satmob nu a distribuit dividende. Profitul a fost alocat pentru surse proprii de finantare, iar salariatii au beneficiat, conform contractului de munca, de o cota din profit. Actionarul Mircea Craiu este nemultumit, desi repartizarea profitului in aceasta forma este legala, fiind aprobata in Adunarea Generala a Actionarilor. El vrea sa vanda cele 40 de actiuni detinute la Satmob, dar a fost refuzat de SVM-urile pe la care a trecut.
Pentru certificatul de actionar, Mircea Craiu ar putea obtine maximum 160.000 lei (4.000 lei/actiune). Din aceasta suma, o societate de valori mobiliare ar trebui sa-i opreasca un comision de14.000 lei, costuri de operare. Dar SVM-urile au dreptul sa opreasca un comision maxim de 8%, ceea ce inseamna ca pentru cele 40 de actiuni Satmob SA poate solicita maximum 12.800 lei, adica mai putin decat cheltuielile de tranzactionare.
Cazul actionarului din Satu Mare nu este unul izolat. Multi alti actionari se plang ca certificatul de actionar, cu o valoare initiala de un milion lei, in anul 1994, nu valoreaza nici doi bani in prezent. Mai mult, cei care au incercat sa se implice in deciziile votate in AGA au fost „neutralizati” prin votul actionarilor majoritari. „Am propus in AGA cateva masuri pentru a salva compania de la faliment, dar nu am avut succes. Acum sunt posesorul unui certificat de actionar la o firma ce nu mai functioneaza”, sustine Viorel Barabas, actionar la firma Abatorul Brezoieni.
Cupoanele – reziduuri pe piata de capital
Operatorii pietei Rasdaq sustin ca proprietarii certificatelor de actionar la societatile cotate pe aceasta piata au pierdut ocazia fructificarii actiunilor la un pret bun. „A existat o perioada propice, intre anii 1996-1998, cand o parte din SMV-uri au trimis oameni in tara pentru a culege certificatele, indiferent de numele societatii emitente. Ofertele erau atunci intre 300 si 800.000 lei pentru un certificat, dar unii actionari au refuzat sa vanda sub pretul de un milion de lei, cat era valoarea nominala. Acum nu mai pot vinde si nici nu primesc dividende”, afirma analistul financiar Marius Marinescu, de la ITC Securities.
Actionarii care au vandut in acea perioada certificatul au obtinut, la un curs al dolarului de 7.800 lei in 1997, un pret mediu de 70 USD pentru un certificat. Cei care au pastrat certificatul de actionar pot obtine acum, cu mult noroc, maximum 15 USD.
„Statul a transformat populatia in jucatori la bursa, fara ca oamenii sa cunoasca riscurile unui astfel de joc. Au fost amagiti cu o valoare nominala de un milion, care la nivelul anului 1994, era cam cat patru salarii medii. E greu sa le explici acum ca acele actiuni nu valoreaza mai mult”, sustine Marius Marinescu.
„Posesorii certificatelor de actionar la societatile cotate pe piata Rasdaq au, in general, tendinta sa compare situatia lor cu cea a unor investitori la Bursa de Valori”, precizeaza Irinel Tomescu, trader BVB. Tomescu afirma ca, exceptand 10-15 companii care au evoluat pozitiv pe piata Rasdaq, restul au facut figuratie. „Sa nu uitam ca multi directori ai societatilor listate pe Rasdaq au refuzat ani in sir sa comunice informatii elementare pentru un investitor”, afirma Irinel Tomescu.
Amagiti cu certificatul de un milion de lei, dezinformati de directorii companiilor la care au subscris, derutati de diferentele mari de valoare intre un certificat de actionar la o companie listata la Bursa de Valori si un certificat la o companie listata pe Rasdaq, PPM-istii incearca acum sa scape de povara „proprietatii” oferita gratuit de statul roman.
Ce au avut si ce au pierdut PPM-istii
Au avut:
· un cupon, primit gratuit
· posibilitatea de a deveni actionar la o companie performanta
· posibilitatea de a vinde actiunile in 1997, considerat anul cel mai bun pentru piata de capital
· sansa de a se transforma in investitori, prin colectarea certificatelor de actionar de la alti PPM-isti.
Au pierdut:
· cei care au optat, in general, pentru companii de dimensiuni medii sau mici au mai putine sanse sa primeasca dividende, firmele in cauza folosind profitul pentru dezvoltare
· ocazia de a vinde actiunile pana in 1997, cand in piata de capital existau investitori interesati pentru majoritatea companiilor listate
· cei care au sperat ca pretul actiunilor pe piata sa creasca, au pierdut prin devalorizarea leului.