Un milion de români pot fi chemați în armată. Ce vrea să facă MApN

România ar putea suna mobilizarea în armată a mai bine de un milion de români în cazul unui conflict armat. Ultimele evenimente care se petrec în apropiere de țara noastră arată că Rusia ar putea ataca o ţară NATO în următorii ani.

Scenariul prezentat de serviciile secrete germane este luat în serios de tot mai mulți experți militari, inclusiv în România. Conform unei liste întocmite de Kremlin, România figurează ca o posibilă țintă în caz de conflict global. Într-o astfel de situație, ar putea fi activată legea din 2006, care prevede că bărbații cu vârste între 20 și 35 de ani pot fi chemați la arme.

În cazul declarării stării de război, conform Legii 446 din 2006, bărbații din această categorie de vârstă ar fi obligați să îndeplinească serviciul militar. În România sunt peste un milion de bărbați eligibili pentru recrutare în caz de conflict, însă armata consideră mobilizarea civililor ca fiind ultima soluție pentru apărarea țării.

În prezent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) se bazează pe aproximativ 70.000 de profesioniști și 50.000 de militari în rezervă, dar ar mai avea nevoie de cel puțin 20.000 de militari profesioniști. Pentru aceasta, MApN desfășoară periodic campanii de recrutare.

Pentru a atrage tineretul, MApN lucrează la implementarea unui proiect destinat armatei de voluntari. Cei care vor accepta să efectueze un stagiu de instruire de 4 luni într-o unitate vor primi un bonus de aproximativ 25.000 de lei. La finalul pregătirii, aceștia vor avea opțiunea de a rămâne ca rezerviști sau de a se angaja permanent în armată.

„Apărarea naţională a fost neglijată din toate punctele de vedere şi este pe undeva neglijată în ceea ce priveşte aspectul moral. Facem prea puţin în ceea ce priveşte moralul populaţiei şi, de asemenea, în a sublinia importanţa militarilor în contextul internaţional de acum”, spune Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO.

România își înnoiește tehnica militară

În ultimii ani, România a investit în modernizarea armatei prin achiziția de avioane F-16, tancuri Abrams și blindate Piranha. Totuși, flota navală nu a fost la fel de bine echipată. Contractul pentru achiziția unor corvete noi a fost anulat în 2023, iar de atunci se caută alternative pentru întărirea capacităților navale.

În contextul în care amenințarea din partea Federației Ruse crește, România este inclusă pe o hartă cu posibile ținte ale Kremlinului în cazul unui conflict cu NATO. Printre aceste ținte se numără bazele militare de la Kogălniceanu și Deveselu, precum și podul Giurgiu-Ruse.

Între timp, conflictul dintre Rusia și Ucraina a luat o turnură neașteptată, după ce ucrainenii au invadat regiunea rusă Kursk, cucerind zeci de localități și capturând sute de soldați ruși.

În urma acestei escaladări, Rusia acuză NATO și Occidentul de implicare în atacurile ucrainene și susține că incursiunea ucraineană a adus lumea aproape de un război global total. Un deputat rus a declarat că această situație a intensificat riscul unui conflict mondial.