„Despre democraţie în America“ este unul dintre marile texte ale liberalismului, folosit şi astăzi în facultăţile de ştiinţe politice şi de sociologie ca lectură de curs obligatorie. Americanii înşişi consideră această carte a unui nobil francez, scrisă acum mai bine de 170 de ani, drept cea mai bună carte despre America şi sistemul ei politic. În aprilie 1831, Alexis de Tocqueville, un tânăr magistrat de numai 26 de ani, descendent al unei vechi familii no
„Despre democraţie în America“ este unul dintre marile texte ale liberalismului, folosit şi astăzi în facultăţile de ştiinţe politice şi de sociologie ca lectură de curs obligatorie. Americanii înşişi consideră această carte a unui nobil francez, scrisă acum mai bine de 170 de ani, drept cea mai bună carte despre America şi sistemul ei politic.
În aprilie 1831, Alexis de Tocqueville, un tânăr magistrat de numai 26 de ani, descendent al unei vechi familii nobiliare din Normandia, părăseşte Franţa pentru o călătorie în America, împreună cu un prieten pe nume Gustave de Beaumont, amândoi fiind trimişi acolo cu scopul expres de a studia sistemul penitenciar din Lumea Nouă. După un an, în martie 1832, Tocqueville
s-a întors în patria sa, fără a mai reveni vreodată în Statele Unite. „Du système pénitencier aux Etats-Unis et de son application en France“ (Despre sistemul penitenciar în Statele Unite şi despre aplicarea sa în Franţa), scrisă în colaborare cu de Beaumont, a apărut un an mai târziu. A urmat, în 1835, primul volum din „Despre democraţie în America“, al doilea fiind publicat după cinci ani, în 1840.
Un liberal de sorginte nobilă
Iată un paradox care i-a intrigat pe mulţi: cum se face că cel mai mare gânditor liberal francez al secolului al XIX-lea, susţinător al democraţiei şi al libertăţilor individuale, este de fapt un nobil? Prin datele sale biografice, Tocqueville aparţine, fireşte, Vechiului Regim, de dinainte de Revoluţia franceză; tatăl său, Hervé, scăpase ca prin urechile acului de ghilotină în 1794, în zilele când Robespierre şi Saint-Just au fost executaţi. Cazul său nu e neapărat unul absolut nou; la urma urmelor, şi marchizul de La Fayette, erou al Revoluţiilor franceză şi americană, împărtăşea, în mare măsură, acelaşi vederi. La data elaborării monumentalei sale lucrări, tânărul Tocqueville se confruntase aşadar, prin intermediul unei experienţe de familie, cu tulburările sociale care au dus la naşterea primei Republici franceze şi cărora ar fi putut foarte bine să le cadă victimă propriul lui tată.
Şi totuşi, Tocqueville a susţinut democraţia liberală, în ciuda propriei sale apartenenţe la o clasă socială aflată în plin declin. Mai mult, a fost unul dintre cei care au analizat explicit, în descrierea pe care a făcut-o tinerei Uniuni americane, principiile unui sistem politic democratic. Pentru el, ingredientul esenţial al democraţiei este egalitatea – de condiţii şi de şanse – ilustrată în mod exemplar în istoria primilor ani de existenţă a Statelor Unite. În federaţia americană, Tocqueville a avut ocazia să vadă o democraţie consensuală construită „de jos în sus“, prin acordul comun al cetăţenilor; din acest punct de vedere, democraţia din Statele Unite reprezintă într-un anumit sens un experiment unic în istorie, căci nu a cunoscut, ca Franţa, experienţa unei revoluţii îndreptate explicit împotriva unui regim politic şi a unei întregi clase sociale – nobilimea conducătoare. Valori comune (o etică riguroasă a muncii, sprijinită pe un fundament religios, dorinţa de înavuţire şi de independenţă personală) se asociază, în viziunea lui Tocqueville, cu o anumită structură socială, în care egalitatea de şanse joacă un rol crucial. „Despre democraţie în America“ rămâne până astăzi o carte esenţială pentru înţelegerea avantajelor şi a pericolelor pe care le implică democraţia.
Editura Humanitas 2 volume
PREŢ: 69 LEI
Best seller
Editura Nemira 192 pagini
PREŢ: 14,9 LEI
Editura Polirom 296 pagini
PREŢ: 24,5 LEI
Editura Nemira 256 pagini
PREŢ: 17 LEI