Veste extrem de importantă pentru mii de români. Un nou aeroport ar putea fi construit în România. Este un obiectiv foarte important de infrastructură anunțat de către un candidat la șefia unui consiliu județean.
Obiectiv extrem de important de infrastructură anunțat de către un candidat la șefia unui consiliu județean. Dumitru Beianu, candidatul PNL la președinția Consiliului Județean Giurgiu, a anunțat realizarea unui nou aeroport în România, chiar lângă București.
Un nou aeroport în România
Noul aeroport din România ar urma să fie construit în județul Giurgiu. Liberalul a oferit toate detaliile. ” Totodată, construirea unui nou aeroport în zona de sud a capitalei, pe teritoriul administrativ al judeţului Giurgiu, trebuie susţinut pe toate căile legale, importanţa acestei investiţii private pentru economia judeţului, implicit pentru piaţa locurilor de muncă, fiind covârşitoare.
Corelând, în 2012 exista preocupare în cadrul Consiliului Județean Giurgiu pentru elaborarea unui studiu de prefezabilitate care să releve posibilitatea realizării, juridic, tehnic şi economic a unui tren uşor care să transporte călători de la Russe şi Giurgiu la un viitor aeroport, localizat în zona de sud a capitalei. Dacă sunt identificate finanţări europene pentru asemenea proiect, el va trebui reluat”, a explicat Dumitru Beianu.
Beianu nu vrea doar un aeroport în județul Giurgiu. Și infrastructura feroviară este o prioritate pentru acesta. „Pentru dezvoltarea unei economii locale care să genereze locurile de muncă aşteptate, cât şi pentru accesibilitatea şi confortul comunităţii, infrastructura de transport are un rol fundamental. Indiferent că vorbim de domeniul de activitate preponderent, agricultura, sau de toate celelalte care compun economia judeţului Giurgiu, este obligatoriu să considerăm, în continuare, infrastructura de transport ca o prioritate “zero” a Consiliului Judeţean Giurgiu.
În privinţa transportului feroviar, domeniu în care Consiliul Judeţean nu are atribuţii legale, sunt imperative toate demersurile posibile pentru construcţia podului de cale ferată de la Grădiştea, a cărui prăbuşire, în 2005, a afectat grav multe domenii de activitate ale judeţului Giurgiu.
Totodată, construirea unui nou aeroport în zona de sud a capitalei, pe teritoriul administrativ al judeţului Giurgiu, trebuie susţinut pe toate căile legale, importanţa acestei investiţii private pentru economia judeţului, implicit pentru piaţa locurilor de muncă, fiind covârşitoare. Corelând, în 2012 exista preocupare în cadrul Consiliului Județean Giurgiu pentru elaborarea unui studiu de prefezabilitate care să releve posibilitatea realizării, juridic, tehnic şi economic a unui tren uşor care să transporte călători de la Russe şi Giurgiu la un viitor aeroport, localizat în zona de sud a capitalei. Dacă sunt identificate finanţări europene pentru asemenea proiect, el va trebui reluat.
Dacă până în 2008, drumurile judeţene aveau o stare de viabilitate deplorabilă, dupa această dată situaţia s-a schimbat radical. Cu fonduri din bugetul propriu sau de la bugetul naţional au fost reabilitate foarte multe tronsoane din reţeaua de drumuri judeţene (DJ 401, 401A, 401B, 404, 412, 412A, 412B, 412C, 412D, 413, 503A, 504, 504A, 505, 507, 601, 601D, 602).
De asemenea, pe programe europene, POR sau RO-BG, s-au obţinut finanţări pentru toate cele 4 proiecte depuse de instituţie (POR: DJ 411, DJ603, Progr. RO-BG: DJ 503, DJ 503A, respective DJ 504, 504A. Date fiind fondurile europene alocate la nivel naţional pentru infrastructură rutieră, succesul de 100% pentru proiectele depuse se datorează profesionalismului echipelor implicate şi realismului în evaluarea şanselor de câştig (patru proiecte finanţate pentru judeţul Giurgiu fiind un obiectiv maximal, posibil în perioada 2008 – 2013).
Pentru etapa următoare, deoarece din judeţul Giurgiu a fost depus un număr relativ mare de proiecte de infrastructură rutieră care vizează fonduri europene, este greu de estimat care vor fi proiectele finalizate şi, prin extensie, priorităţile viitorului mandat.
În ceea ce priveşte proiectele depuse pentru finanţare de Consiliul Județean, cele mai importante sunt cele aferente modenizării DJ 503 (Giurgiu – Toporu), DJ 503A (Ghizdaru – Izvoarele – Răsuceni – limita jud.Teleorman) şi 504 (Giurgiu – Putineiu – limita jud. Teleorman), DJ 601 (MaluSpart – Roata de Jos – Mârşa – limita jud. Teleorman). În situaţia fericită a obţinerii finanţării pentru cât mai multe proiecte depuse, este obligatorie programarea implementării, tinând cont de situaţia împrumuturilor contractate de Consiliul Județean Giurgiu pentru cofinanţarea proiectelor anterioare.
Reevaluarea situaţiei creditelor, foarte probabila refinanţare a lor, poate prelungi perioada de implementare a celor mai mari asemenea proiecte dincolo de 2020, dar în limita regulii „n+3”, ceea ce nu va genera corecţii sau penalităţi pentru autoritate”, a mai spus liberalul.