Principalii actori ai evenimentului au fost Mihai Daraban, președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, profesorul universitar Gheorghe Piperea și Ștefan Deaconu, președinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR.
Obiectivul principal: progres
Un nou Cod Comercial se impune din motive de asigurare a continuității activității economice. Acesta poate fi elementul ce poate conferi stabilitate și, în același timp, flexibilitate contractelor și întreprinderii, prin normativizarea acestei cerințe de echilibru și optimizare, susțin organizatorii. Evident, aici sesizam două cuvinte cheie: normativizare și optimizare. Acestea ne dau încredere în faptul că elaborarea unui nou Cod Comercial nu poate decât să vina cu precizări ce pot asigura progresul în chiar esența sa.
În final, un nou Cod Comercial, ne-au explicat organizatorii, poate asigura competitivitatea sistemului românesc de drept și a modului românesc de soluționare a disputelor și a litigiilor, un drum prioritar pentru ca acest tip de competitivitate să asigure consolidarea economică a României. Ceea ce ne dorim cu toții, un viitor stabil pentru noi și celor ce vor veni după noi.
Unde ne aflăm și cine trebuie să acționeze
În alocuțiunea de deschidere, președintele CCIR, Mihai Daraban a subliniat nu numai importanța unui Cod Comercial adus în cadru vremurilor noastre, ci și cadrul în care acesta trebie să se impună: ”Au mai rămas 816 societăți cu capital de stat din cele 768 367 care au depus bilanțul la 1 septembrie anul trecut pentru Anul Fiscal 2022, Deci, nu mai contează capitalul de stat, totul este aproape privat şi atunci în mod logic ar trebui ca domeniu privat să preia această atribuţie, așa cum există și în alte țări europene”.
”Un alt subiect care ne preocupă şi este arzător: diplomaţia economică. Dacă la sfârşitul lui 2015, deficitul balanţei comerciale era de 8,37 miliarde de euro, am ajuns doar în 5 ani la 18,36 miliarde de euro. Anul acesta, probabil, vom depăşi 20 de miliarde de euro deficit al balanţei comerciale”, a atras atenția președintela CCIR.
Despre dipomația economică
Și persectiva exportului a fost evidențiată cât se poate de plastic de Mihai Daraban: ”Multe nu sunt de făcut în domeniul exportului. Din păcate, deşi oficial avem 23.260 de exportatori în România, primii 100 de exportatori realizează 51% din exportul României, iar în primii 100 de exportatori au rămas doar 2 firme româneşti: una cu capital majoritar românesc şi una cu capital 100% privat românesc.(…) Iată că trebuie să o spunem: exportul României este realizat de firmele cu capital străin din România”.
”În acest Cod va trebui o solidaritate a mediului de business cu Camera de Comerţ ca să ne luăm soarta diplomaţiei şi economiei în mâna noastră”, a punctat Mhai Daraban.
