Un nou consultant şi o nouă amânare la Fondul Proprietatea

O veste caldă şi una rece pentru foştii proprietari de imobile naţionalizate. O companie de prestigiu a fost aleasă consultant financiar al Fondului Proprietatea, însă listarea la bursă s-ar putea amâna cu încă trei ani. La jumătatea lunii trecute, Fondul Proprietatea (FP) şi-a ales consultantul financiar în persoana companiei Schroders Investment Management din Londra, una dintre cele mai mari instituţii de profil din lume. Aceasta administrează active în valoare de apr

O veste caldă şi una rece pentru foştii proprietari de imobile naţionalizate. O companie de prestigiu a fost aleasă consultant financiar al Fondului Proprietatea, însă listarea la bursă s-ar putea amâna cu încă trei ani.

La jumătatea lunii trecute, Fondul Proprietatea (FP) şi-a ales consultantul financiar în persoana companiei Schroders Investment Management din Londra, una dintre cele mai mari instituţii de profil din lume. Aceasta administrează active în valoare de aproximativ 164 miliarde euro, mai mari decât produsul intern brut al ţării noastre. În România, rolul său principal va fi alegerea administratorului Fondului Proprietatea, eveniment care ar trebui să se petreacă în următoarele luni. „Alegerea consultantului financiar a fost unul dintre cei mai importanţi paşi pe calea listării de anul acesta“, spune Giovanni Ravasio, preşedintele Consiliului de Supraveghere a FP.

Stabilirea consultantului a fost un pas obligatoriu înainte de listarea Fondului la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), prezenţa acestuia fiind necesară în cadrul negocierilor cu viitorul administrator (sau administratori) de fond. Conform unor surse apropiate negocierilor, dimensiunea şi experienţa lui Schroders vor fi extrem de utile la negocierile cu posibilii manageri de fond. Administratorul unei entităţi de dimensiunea Fondului Proprietatea, cu active în valoare de 14,7 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, va fi, cel mai probabil, un manager internaţional de fonduri. Iar experienţa necesară pentru discuţiile cu un gigant de acest gen este greu de găsit în România. În ciuda declaraţiilor şefului diviziei pentru Europa Continentală şi Orientul Mijlociu al Schroeders, Gavin Ralston, care arată că „suntem încântaţi că putem lua parte la dezvoltarea Fondului Proprietatea în acest moment important din evoluţia sa“, evenimentul a trecut aproape neobservat.

Motivul? Data limită de depunere a situaţiilor financiare aferente anului trecut. „Ne asumăm amenda aferentă întârzierii depunerii declaraţiilor financiare, deoarece preferăm să plătim amenda şi să raportăm profit, decât să depunem declaraţia la timp, dar să raportăm pierderi“, spune Daniela Lulache, director general al FP. Până în acest moment însă, nu s-a pus problema pierderilor la fond, deoarece din activitatea din 2007 bilanţul era oricum pozitiv, cu venituri totale în valoare de 284 milioane lei şi cheltuieli de 5,6 milioane lei. Profitul brut înregistrat este de aproape 250 milioane lei, în creştere de la 72,2 milioane lei în 2006. Auditorul Deloitte România nu a acceptat aprobarea rezultatului financiar până la rezolvarea problemelor legate de diminuarea participaţiei la Nuclearelectrica, în urma majorărilor de capital social la care Fondul nu a putut participa, şi de deprecierea pachetului deţinut la Hidroelectrica, din cauza diminuării valorii producătorului de energie. Auditorul a cerut crearea de provizioane pentru aceste situaţii nefinalizate, iar valoarea provizioanelor o depăşeşte cu mult pe cea a profitului obţinut anul trecut.

Problemă delicată cu provizioanele

Raportarea de pierderi creează riscul unei noi amânări a listării Fondului la BVB. Conform regulamentelor bursiere, pentru a se putea lista, o companie are nevoie de doi ani consecutivi cu profit. Amânarea ar fi o lovitură grea pentru cei 1.643 de acţionari persoane private, care aşteaptă o evaluare reală a activelor fondului şi posibilitatea de a-şi valorifica deţinerile la o cotaţie cât mai bună. Din această cauză, situaţia Fondului este delicată, iar majoritatea persoanelor intervievate de noi se feresc să facă declaraţii oficiale.

Crearea de provizioane în cazul deprecierii valorii activelor nu este o practică obişnuită pentru societăţile de investiţii financiare, după al căror regulament ar trebui să funcţioneze şi FP. Dar în cazul în care valoarea acestuia trebuie să rămână peste un anumit nivel, pentru a nu diminua valoarea despăgubirilor acordate proprietarilor deposedaţi de regimul comunist, suma cu care a scăzut valoarea activelor trebuie tot timpul suplimentată prin provizioane. De altfel, regulamentele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru FP prevăd provizionarea deprecierilor în cazul reevaluărilor negative şi neînregistrarea celor pozitive.

Valoarea rezervelor fondului se ridică la peste 200 milioane euro, constituite în depozite bancare, rezerve care au adus o parte din veniturile de anul trecut. Dacă la această sumă se adaugă şi banii pe care Fondul îi mai are de primit din vânzarea BCR, circa 160 milioane euro, atunci fondurile necesare creării de provizioane pentru deprecierea Hidroelectrica ar fi suficiente. Însă va mai dura aproximativ trei luni până la clarificarea acestor situaţii.

Daniela Lulache, Director general Fondul Proprietatea
«Situaţia financiară ar trebui să fie gata până la sfârşitul lunii iunie, iar aprobarea AGA va avea loc în iulie. După aceea vom putea demara licitaţia pentru administratorul de fond, iar listarea sperăm să aibă loc până la jumătatea lui 2009.»

Nucleareletrica

În intervalul dintre momentul stabilirii pachetelor de acţiuni ce urmau să intre în portofoliul Fondului Proprietatea (iunie 2005) şi apariţia juridică a FP (luna decembrie a aceluiaşi an), Nuclearelectrica, al cărei acţionar majoritar este Ministerul Economiei şi Finanţelor, a operat o majorare de capital social. Aceasta a diminuat pachetul de 20% din acţiuni ce urma să fie primit de Fond, deţinerea coborând până la 12,3%. Ulterior, a mai avut loc o majorare de capital social, prin care producătorul de energie a primit subvenţii de la stat, la care acţionarul FP nu a putut participa. Pachetul ce aparţinea Fondului a ajuns astfel la 9,7%, iar provizionul aferent diminuării participaţiei se ridică la 380 milioane lei. „Situaţia rezultată din prima majorare a fost rezolvată pe cale amiabilă cu Ministerul Economiei, iar Guvernul urmează să aprobe o ordonanţă de urgenţă prin care vom primi un pachet de 7,3% din acţiunile Nuclearelectrica. Aceasta reprezintă aproape 75% din valoarea provizioanelor cerute de auditor pentru acest caz“, spune Daniela Lulache. În cazul în care Fondul ar trebui să constituie provizioane doar pentru ultimele trei procente rămase în suspensie, valoarea acestora se va ridica la aproximativ 102 milioane lei, sumă ce poate fi acoperită din profitul de anul trecut. Conform ultimelor comunicate din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, proiectul ordonanţei de urgenţă prevede însă actualizarea participaţiei Fondului până la 20%, fiind rezolvată integral problema provizioanelor aferente Nuclearelectrica. Statul, reprezentat de MEF, este principal acţionar şi la Fondul Proprietatea.

Hidroelectrica

Valoarea companiei Hidroelectrica s-a diminuat cu aproximativ două miliarde de lei, conform oficialilor Fondului Proprietatea, în urma reevaluării activelor realizate în anul 2005. Dacă Fondul ar funcţiona precum un SIF (Societate de Investiţii Financiare), situaţie în care se va afla odată cu listarea la Bursa de Valori Bucureşti, nu ar fi nevoie de constituirea unor provizioane pentru acoperirea deprecierilor. Scăderea valorii activelor nu ar trebui să aibă consecinţe directe în valoarea profitului operaţional şi nu ar afecta procesul de intrare pe piaţa bursieră, singurul efect fiind micşorarea valorii unitare a activului net, care se traduce prin cotaţia acţiunilor în cazul SIF. Din păcate, reglementările Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) referitoare la funcţionarea Fondului Proprietatea prevăd actualizarea valorii deţinerilor în cazul reevaluărilor negative şi crearea de provizioane, în timp ce o reevaluare pozitivă nu are nici un efect direct în bilanţul instituţiei. „Stabilirea nivelului de provizionare pentru scăderea valorii participaţiei la Hidroelectrica nu poate avea loc înainte de publicarea rezultatelor financiare auditate ale companiei aferente anului trecut. De aceea nu avem încă o cifră exactă“, spunea, săptămâna trecută, Daniela Lulache, directorul general al Fondului. O valoarea exactă a pachetului de 20% din acţiunile producătorului de energie va fi cunoscută doar după încheierea evaluării companiei de către Darian Romswiss, unul dintre cei doi evaluatori ai Fondului Proprietatea, care va stabili şi valoarea companiilor Nuclearelectrica şi Romgaz Mediaş.

Banca Comerciala Româna

Cea mai mare bancă după valoarea activelor din ţara noastră a fost achiziţionată de austriecii de la Erste Bank în 2006 pentru suma de 3,75 miliarde euro, obţinând astfel un pachet majoritar de 61,9% din acţiuni. Pentru pachetul de 36,9% deţinut de statul român s-au încasat 2,2 miliarde euro, ceea ce a ridicat valoarea din acel moment a băncii la şase miliarde euro. Fondul Proprietatea avea de primit echivalentul a 4% din valoarea totală a BCR, adică aproximativ 240 milioane euro, însă nu a primit până în prezent decât 88 milioane euro. Ceea ce înseamnă echivalentul a patru procente doar din suma încasată de statul român. „În cazul în care nu vom reuşi rezolvarea pe cale amiabilă a diferenţei de bani din privatizarea Băncii Comerciale Române, vom merge în instanţă“, declară Daniela Lulache. Suma de circa 160 milioane euro pe care o mai are de primit Fondul este considerată prea mare ca să poată fi trecută cu vederea, chiar dacă deschiderea unei acţiuni în instanţă ar însemna că Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de acţionar majoritar al FP, dă în judecată Ministerul Economiei şi Finanţelor! Cele 160 de milioane de euro care ar trebui primite de la stat nu au fost evidenţiate în bilanţul contabil pe 2007, neafectând valoarea profitului înregistrat anul trecut. Dacă Fondul va primi şi această sumă, valoarea rezervelor proprii va ajunge la peste 360 milioane euro, sumă care ar putea fi utilizată pentru investiţii în momentul în care va fi ales administratorul de fond.