Luni seară, a avut loc un cutremur în judeţul Buzău

Luni, 6 martie 2023, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 3,3 pe scara Richter în judeţul Buzău, fiind al doilea seism înregistrat în regiune în ultimele ore.

„În ziua de 06 Martie 2023, la ora 21:17:20 (ora locală a României), s-a produs în Zona Seismica Vrancea, Buzau un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 140km”, a transmis Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

Potrivit sursei citate anterior, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 70 km E de Brasov, 79 km NE de Ploiesti, 114 km S de Bacau, 120 km V de Braila, 121 km V de Galati, 130 km N de Bucuresti, 152 km NE de Pitesti, 185 km E de Sibiu, 195 km N de Ruse, 195 km SV de Iasi.

Seismul din Vrancea a fost urmat şi de unul în judeţul Gorj, la mai puţin de 20 de minute

Nu a fost însă singurul seism înregistrat luni seară în România.

La ora 21:35, a avut loc un cutremur slab şi în Oltenia, în judeţul Gorj, anunţă INFP.

„În ziua de 06 Martie 2023, la ora 21:35:32 (ora locală a României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.0, la adâncimea de 16 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 109km NV de Craiova, 109km SV de Sibiu, 144km V de Pitesti, 160km SE de Timisoara, 179km SE de Arad, 183km S de Cluj-Napoca, 204km V de Brasov, 210km E de Belgrade, 214km E de Zemun, 224km NE de Nis”, au precizat specialiştii de la Institutul pentru Fizica Pământului.

Al doilea cutremur de luni din zona seismică Vrancea

Vă amintim că un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe Richter a avut loc, luni, la ora locală 12:34, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 119 de kilometri în apropierea de următoarele oraşe: 62 km nord-est de Ploieşti, 65 km est de Braşov, 114 km nord de Bucureşti, 125 km vest de Brăila, 129 km vest de Galaţi, 131 km sud de Bacău şi 137 km nord-est de Piteşti.

De la începutul lunii martie, în România au avut loc un număr 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,2 şi 3,8 grade pe scara Richter. Cea mai puternică mişcare tectonică la nivel național din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri. Cu o zi înainte de acest cutremur a avut loc în aceeaşi zonă un seism de 5,2 grade, la o adâncime de 16 kilometri.

Cutremurele au triplat interesul românilor pentru asigurarea locuințelor

Interesul românilor pentru asigurările de locuinţe a crescut considerabil, în urma evenimentelor seismice din ultima perioadă, arată o nouă analiză realizată de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

Așadar, în medie, în ultimele 3 săptămâni a fost înregistrată o creştere cu 170% a numărului de oferte emise pentru asigurările de locuinţe faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022. Totuși, rămâne de văzut şi câte din aceste oferte se vor concretiza în perioada următoare în poliţe de asigurare.

De asemenea, la începutul anului 2023, circa 7,8 milioane de locuinţe din cele 9,6 milioane nu erau protejate de o asigurare.

„Practic, deşi cutremurul reprezintă unul dintre principalele riscuri identificate de români în legătură cu locuinţele lor, la nivel naţional, doar 20% dintre acestea sunt protejate printr-o asigurare obligatorie PAD. Totodată, doar 17% din locuinţele românilor beneficiază şi de o asigurare facultativă. Acestea se pot încheia doar pentru locuinţele care sunt deja protejate de o poliţă obligatorie PAD”, precizează sursa citată anterior.

Cele două tipuri de poliţe funcţionează complementar. Astfel, asigurarea PAD vizează riscuri catastrofale de cutremur, inundaţie şi alunecare de teren, până la limita de 20.000 de euro sau 10.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei.