Este modelul practicat in Statele Membre, model pe care Romania il va prelua cel tarziu in anul 2005. Mecanismul este simplu: dintr-un fond de garantare, alimentat de angajatorii din economia nationala, alaturi de care poate participa si bugetul public, sunt platite drepturile salariatilor ai caror patroni dau faliment. In medie pe Uniunea Europeana, contributia angajatorilor, obligatie ce nu poate fi recuperata de la salariati, nu depaseste 0,3% - 0,5% din fondul de salarii. Principiul aplicat
Este modelul practicat in Statele Membre, model pe care Romania il va prelua cel tarziu in anul 2005. Mecanismul este simplu: dintr-un fond de garantare, alimentat de angajatorii din economia nationala, alaturi de care poate participa si bugetul public, sunt platite drepturile salariatilor ai caror patroni dau faliment. In medie pe Uniunea Europeana, contributia angajatorilor, obligatie ce nu poate fi recuperata de la salariati, nu depaseste 0,3% – 0,5% din fondul de salarii. Principiul aplicat este acela al privilegiului creantelor angajatilor. Acesta acopera salariile aferente unei perioade determinate, nu mai mica de trei luni, care precede insolvabilitatea sau incetarea raporturilor de munca. Sunt platite si concediile datorate ca rezultat al muncii din timpul anului in care firma a dat faliment. In cazul in care angajatul nu si-a epuizat concediul din anul anterior celui al falimentului, intra si acesta la plata. Asa cum sunt onorate si drepturile cuvenite pentru alte concedii aferente unei perioade bine delimitate, care nu trebuie sa fie mai mica de trei luni.
Belgienii sunt pionierii europeni ai protectiei salariatilor mai putin norocosi. Ei au infiintat, in 1967, primul Fond de garantare al creantelor salariale, modelul fiind preluat apoi de toate statele
vest-europene. Francezii beneficiaza de acest tip de protectie sociala din 1973. Mecanismul opereaza asemanator unei asigurari finantate din contributiile obligatorii platite de intreprinderi si intra in functiune numai daca o anumita companie intra in faliment. In Luxemburg, cand un angajator este declarat falit, Fondul de ocupare (echivalentul Fondului de somaj din Romania), administrat de ministrul muncii, garanteaza plata a cel mult sase salarii minime de referinta. Veniturile Fondului au sursa mixta: contributiile angajatorilor si impozitarea generala (impozite pe salarii, taxe pe combustibili). Statul portughez finanteaza in exclusivitate Fondul de garantare national. Garantia acopera plata datorata pentru ultimele patru luni din perioada de sase luni care precede momentul intrarii in faliment. In Irlanda, Fondul de garantare al ocuparii fortei de munca este finantat de fiecare angajator in parte cu 0,35% din profitul sau net si este administrat de Ministerul Finantelor.
Spania are un sistem mai generos decat cel de la nivelul UE. Lucratorii subiect al concedierilor colective primesc drept compensatie 20 de zile platite pentru fiecare an de munca. Platile se fac din Fondul de garantare a salariilor, creat din contributiile angajatorilor si administrat de o structura autonoma in subordinea Ministerului Muncii.
Modelul a prins in Europa de Est
Experienta vecinilor care au incheiat negocierile de aderare arata ca schema functioneaza cu succes si in Est. Slovenii au infiintat in 1997 Fondul de garantare al creantelor salariale. Generosi, au prevazut ca inclusiv cei disponibilizati in perioada cuprinsa intre 2 ianuarie 1994 si data aparitiei fondului sa aiba acces la despagubiri. In primul an de la infiintare, cheltuielile Fondului de garantare au fost de 3,63 miliarde dolari (moneda nationala a Sloveniei). Angajatorii au contribuit cu 1,53 miliarde dolari, restul fiind acoperit de stat. Un varf de sarcina, care nu s-a mai repetat pana in prezent. Astazi, platile nu depasesc 1,5 -2 miliarde de tolari anual, bugetul public participand cu 0,5 miliarde tolari.
In Lituania, contributia angajatorilor la Fondul de garantare este obligatorie, pentru fiecare angajat platindu-se 0,2% din salariul brut. Din banii astfel acumulati, sunt platite salariile angajatilor intreprinderilor aflate in procedura de faliment sau care au fost declarate falimentare.
Oficialii Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale din Romania sunt in acest moment la inceput de drum. Pentru ca un asemenea fond sa existe si sa functioneze este nevoie de o lege speciala. Ei s-au angajat in fata Uniunii Europene sa nu intarzie peste anul 2005 cu instituirea protectiei sociale a salariatilor firmelor falimentare. Este putin probabil sa se repete povestea slovena. Finantele Romaniei sunt sarace, prost administrate si invatate sa ia, nu sa dea.