Prag pentru conducerea sub influența drogurilor

Prag pentru conducerea sub influența drogurilor. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, luni, pronunțarea unei decizii privind necesitatea stabilirii unui prag pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența drogurilor. Decizia va fi anunțată pe 11 noiembrie.

Completul de la Instanța supremă a primit mai multe sesizări de la instanțe din țară privind modul în care trebuie interpretată sintagma „persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive„.

Conform articolului 336 alineatul (2) din Codul penal, persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Spre deosebire de infracțiunea prevăzută la articolul 336 alineatul (1) din Codul penal, care se referă la conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și unde îmbibația alcoolică trebuie să depășească pragul de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu stabilește o limită specifică pentru cantitatea de substanțe psihoactive ingerate sau efectele acestora. Astfel, fapta este considerată penală indiferent de modalitatea de consum, cantitatea ingerată sau efectele substanțelor psihoactive.

„Dacă în cazul infracţiunii prevăzută de art. 336 alin.2 din Codul penal, pentru realizarea laturii obiective (elementul material) al infracţiunii este suficient să se constate prezenţa în sânge ori în urină a substanţei psihoactive, indiferent de valoarea acesteia, influenţa acesteia asupra capacităţii de a conduce prezumându-se, raportat la efectul acestor substanţe asupra sistemului nervos central sau suplimentar ca element esenţial al laturii obiective trebuie dovedit, prin orice mijloc de probă, influenţarea capacităţii de a conduce”, este chestiunea de drept supusă spre analiză judecătorilor de la Înalta Curte.

Șoferii s-au ales cu dosar penal după ce au luat medicamente uzuale

Problemele au apărut după ce mai multor șoferi li s-a deschis dosar penal pentru consum de substanțe interzise la volan, chiar și atunci când au folosit medicamente uzuale sau spray-uri nazale antialergice.

Reclamanții argumentează că simpla prezență a substanțelor psihoactive în probele biologice, chiar și în cantități foarte mici, nu indică neapărat afectarea capacității de a conduce, astfel că ar fi necesară stabilirea unui prag de la care să se considere o infracțiune, similar cu ceea ce este prevăzut pentru alcoolemie.

În țară, au existat instanțe care au condamnat șoferii, chiar dacă s-a stabilit că aceștia nu erau efectiv sub influența substanțelor respective, în timp ce alte instanțe au emis soluții de achitare.

În practică, au existat cazuri în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au demonstrat că șoferii își păstrau capacitățile de percepție spațio-temporală, chiar și atunci când nivelul substanțelor psihoactive detectate era foarte mic.

Totodată, au fost situații în care substanțele psihoactive nu erau consumate recent de persoanele care conduceau vehicule, iar prezența acestora în probele biologice putea proveni dintr-un consum anterior, cu urme care persistă în organism pentru mai multe zile sau săptămâni. Astfel, în momentul depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice intoxicației acute puteau să fi dispărut.

În asemenea cazuri, adesea se recurge la efectuarea unui raport de expertiză medico-legală pentru a stabili dacă șoferul se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul comiterii faptei și dacă capacitatea sa de a conduce vehicule pe drumurile publice a fost negativ afectată de consumul acestor substanțe.

Substanțele psihoactive afectează sistemul nervos fără semne vizibile

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a stabilit că ingerarea substanțelor psihoactive afectează sistemul nervos central, chiar și în absența semnelor exterioare vizibile. CCR a subliniat că incriminarea faptei de conducere a unui vehicul sub influența drogurilor se bazează pe efectul dăunător al acestor substanțe.

Conform doctrinei, acestea pot provoca tulburări în atitudinea și comportamentul conducătorului auto, ceea ce conduce la o reducere a capacității sale de a manevra vehiculul pe drumurile publice în condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic.

De asemenea, Instanța Supremă a stabilit în cadrul soluționării unor recursuri în casație că este suficient să se constate prezența substanțelor psihoactive în organism, fără a fi necesar să se dovedească influența acestora asupra sistemului nervos central.

Într-o decizie din 2020, Instanța Supremă a precizat că:

„Odată consumată, orice substanţă cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfăşurarea în siguranţă a unor activităţi care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele, şi cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice.

Consumul de substanţe stupefiante, psihotrope sau de alte substanţe psihoactive produce întotdeauna modificări fizice, psihice şi comportamentale de diverse grade, dar semnificative, în considerarea cărora operaţiunile având ca obiect astfel de substanţe sunt total sau preponderent restricţionate”.