ICCJ: prag pentru consumul de droguri la volan, similar alcoolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, printr-o decizie, că pentru a incrimina conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive nu este suficientă simpla detectare a acestora în organism.
Este necesar ca substanțele psihoactive să fie prezente într-o concentrație capabilă să afecteze capacitatea de a conduce. Această hotărâre marchează o schimbare semnificativă în interpretarea legislației referitoare la infracțiunile de acest tip, creând un precedent obligatoriu începând de la publicarea în Monitorul Oficial.
Decizia vine ca răspuns la sesizările formulate de Curțile de Apel din Brașov și Cluj, care au solicitat clarificări asupra prevederilor din art. 336 alin. (2) din Codul penal. Întrebările adresate ICCJ au vizat dacă simpla prezență a substanțelor psihoactive în probele biologice este suficientă pentru a considera că o persoană este „sub influența” acestora sau dacă este necesară demonstrarea unei afectări reale a capacității de a conduce.
ICCJ a concluzionat că, pentru ca o persoană să fie considerată în mod legal sub influența substanțelor psihoactive, trebuie îndeplinite două condiții cumulative:
- Detectarea substanțelor psihoactive în probele biologice.
- Stabilirea prin mijloace științifice că acestea au afectat capacitatea de a conduce vehicule.
Această decizie elimină prezumția absolută că orice prezență a drogurilor în organism implică automat afectarea capacității de a conduce.
Implicații pentru aplicarea legii
Polițiștii și autoritățile judiciare vor trebui să probeze, prin expertize medico-legale, că substanțele psihoactive detectate au avut un efect concret asupra aptitudinilor de conducere ale șoferului.
Această cerință este similară cu cea pentru consumul de alcool la volan, unde depășirea unui anumit prag (de 0,8 g/l alcool pur în sânge) este necesară pentru incriminare.
Reprezentanții forțelor de ordine și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dificultatea suplimentară pe care această decizie o poate introduce în aplicarea legii. Există temeri că situația ar putea genera riscuri de corupție în ceea ce privește stabilirea concentrațiilor la nivelul serviciilor de medicină legală.
Fundamentarea deciziei
Hotărârea ICCJ subliniază importanța unei evaluări științifice riguroase pentru stabilirea influenței reale a drogurilor asupra capacității de a conduce. Astfel, infracțiunea de „conducere sub influența substanțelor psihoactive” trebuie să fie interpretată în sensul că afectarea capacității de a conduce trebuie dovedită concret, nu doar presupusă pe baza prezenței unor substanțe în sânge sau urină.
În motivarea deciziei, ICCJ a evidențiat necesitatea unei abordări care să protejeze atât drepturile persoanelor acuzate, cât și siguranța rutieră.
„Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”
„Dacă dispoziţia „aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”
şi stabileşte următoarele:
În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”, se precizează în decizia ICCJ.
