Israel și Liban se îndreaptă către un război deschis
De la declanșarea conflictului dintre Israel și Hamas în Gaza, de la începutul anului trecut, tensiunile par să crească continuu, îndreptându-se rapid către o posibilă escaladare în regiunea deja afectată de decenii de conflicte, războaie civile și insurgențe fundamentale.
Confruntările dintre Israel și Hezbollah, sprijinită de Iran, s-au intensificat recent, după luni de lupte sporadice, relatează CNN.
În contextul acestui conflict aproape continuu, Israelul a avertizat că este pregătit să lanseze un atac larg împotriva vecinului său de la granița de nord. Schimburile de focuri au avut loc de peste opt luni, iar experții indică faptul că Israelul nu mai poate ignora deschiderea unui nou front în nord.
Conform analiștilor citați de CNN, se pare că Israel și Liban se îndreaptă către un război deschis, chiar dacă niciuna dintre țări nu dorește conflictul.
Între Israel și Liban există un conflict în curs de decenii. În 1982, Israelul a declanșat o invazie devastatoare în nordul Libanului, avansând până la Beirut și ocupând sudul țării timp de 22 de ani, până când Hezbollah, o organizație pro-iraniană, a expulzat forțele israeliene.
Hezbollah: O forță paramiltară și politică
Hezbollah este cunoscută drept una dintre cele mai puternice forțe paramilitare din regiune, având ca principal obiectiv confruntarea cu Israelul. Guvernul libanez oficializează Israelul drept „stat dușman”, în timp ce în mare parte din lumea occidentală, Hezbollah este catalogată drept organizație teroristă.
Conflictul dintre Israel și Liban a cunoscut o intensificare după apariția Hezbollah ca forță politică și paramilitară în Liban.
În urma răpirii a doi soldați israelieni de către Hezbollah în 2006, conflictul dintre Israel și Liban a escaladat rapid.
Israelul a invadat din nou sudul Libanului, iar bilanțul tragic al acestui război a inclus peste 1.000 de morți libanezi, majoritatea civili, alături de pierderi de vieți și răniți printre civili și militarii israelieni.
Hezbollah a eliberat doi ani mai târziu rămășițele soldaților răpiți, în schimbul unor prizonieri libanezi și palestinieni deținuți în închisorile israeliene, precum și ale unor militanți islamiști.
Încă din 2006 și până în prezent, capacitățile militare ale Hezbollah din Liban au crescut semnificativ. Inițial, Hezbollah se baza pe rachetele Katiușa de tip sovietic. Liderul lor, Hassan Nasrallah, susține acum că gruparea numără peste 100.000 de luptători și rezerviști activi.
Este estimat că dețin în jur de 150.000 de rachete, un arsenal care ar putea depăși capacitățile defensive ale Israelului într-un conflict major.
Recent, tensiunile au escaladat între Israel și acest grup pro-iranian, după un atac violent al Hamas asupra Israelului în octombrie anul trecut.
O criză în creștere
Conflictul dintre Israel și Hezbollah a escaladat gradual începând cu 7 octombrie, conform lui Heiko Wimmen, director la International Crisis Group pentru regiunile Irak, Siria și Liban. Tensiunile cresc în intensitate și frecvență la graniță, apropiind ambele părți de un posibil război.
Wimmen observă o escaladare clară, marcată de creșterea numărului de victime și intensitatea armamentului folosit. Un rezervist israelian a fost ucis recent în nordul Israelului într-un atac al Hezbollah, ridicând bilanțul israelian la 19 decese.
În replică, Israelul l-a eliminat pe comandantul de rang înalt al Hezbollah, Talib Sami Abdulla, într-un atac în sudul Libanului săptămâna trecută.
IDF acuză că acest comandant ar fi coordonat atacuri asupra civililor israelieni. În replică, Hezbollah a lansat peste 200 de rachete spre Israel miercuri și un număr mai mic joi.
Ambii actori au extins luptele în adâncimea teritoriului adversarului, inițial concentrându-se pe o zonă de patru kilometri de-a lungul graniței.
Atacurile din Liban în mijlocul lui iunie au provocat incendii extinse în nordul Israelului, atribuite de guvernul israelian rachetelor Hezbollah. IDF afirmă că gruparea libaneză a încercat să lanseze un „roi de drone”.
Amal Saad, lector la Cardiff University din Regatul Unit și expertă în Hezbollah, observă că modul în care gruparea escaladează acum diferă față de conflictul anterior, până la data de 8 octombrie.
Amal Saad a scris pe Twitter, pe 5 iunie, că la acest punct, comportamentul Hezbollah nu se mai rezumă doar la răspunsul la atacurile israeliene și descurajare, ci implică și transmiterea de mesaje și utilizarea unor strategii.
„În acest punct, comportamentul Hezbollah nu mai e doar de a răspunde la atacurile israeliene și de a descuraja, acum implică transmiterea de mesaje și folosirea unor strategii”, a scris Saad.
Wimmen a afirmat că acest conflict a devenit „foarte vizibil” și „foarte dificil de ignorat”. El a adăugat că oficialii israelieni se simt „obligați” să răspundă sau să pară că răspund la atacurile Hezbollah, sub presiunea constantă a miniștrilor de extremă dreapta din guvernul lui Netanyahu.
Escaladare în Israel-Liban: Rachete Falaq-2 vs. Trebuchet medieval
Pe 8 iunie, într-o nouă etapă de escaladare a conflictului, Hezbollah a lansat rachete de tip Falaq-2 asupra unei instalații militare din nordul Israelului, marcând prima utilizare a acestui tip de armament.
Falaq-2, de producție iraniană, se distinge prin raza sa extinsă și încărcătura mai mare, în comparație cu predecesorul său, Falaq-1, care a fost anterior folosit pe scară largă de grupare.
În replică, soldații israelieni au răspuns cu o metodă neconvențională: folosirea unui „trebuchet” medieval pentru a lansa bile de foc din Israel spre Liban.
Această armă de asediu, ultima oară în uz în secolul al XVI-lea și rar întâlnită în arsenalul modern, a fost utilizată într-o inițiativă locală pentru a incendia vegetația și pentru a expune mai ușor combatanții Hezbollah.
Autoritățile israeliene au specificat că aceasta nu este o tactică folosită pe scară largă de către forțele lor armate.
De la amenințe la asigurări de pregătire pentru război
Se observă o retorică tot mai aspră și militantă din partea ambelor tabere, însă specialiștii subliniază că, în pofida acestor tonuri dure, niciuna dintre părți nu caută cu adevărat un conflict pe scară largă.
Benjamin Netanyahu a subliniat săptămâna trecută că oricine își imaginează că poate afecta securitatea Israelului fără consecințe greșește grav. El a adăugat că vor face tot ce este necesar pentru a restabili siguranța în nordul țării.
„Oricine crede că ne poate face rău și că noi vom sta, apoi, cu mâinile în sân, face o greșeală mare. Într-un fel asu în altul, vom restaura siguranța în nord”, a spus Benjamin Netanyahu.
Naim Qassem, numărul doi în Hezbollah, a afirmat pentru Al Jazeera că gruparea consideră că amenințarea recentă din partea Israelului nu este una serioasă.
El a adăugat că Hezbollah nu dorește un război pe scară largă, dar este pregătit să facă față unei astfel de situații impuse. Qassem a subliniat că atacurile vor înceta doar când conflictul din Gaza va lua sfârșit.
„În orice caz, noi am decis să nu lărgim lupta și nu vrem un război pe scară largă. Dar dacă războiul ne va fi impus, suntem pregătiți și nu ne vom retrage”, a spus Qassem.
Riscul Escalării Accidentale a Conflictului între Israel și Hezbollah
Experții indică faptul că, deși ambele părți preferă să evite un război deschis, escaladarea tacticilor și acțiunilor ar putea accidental declanșa ostilități la scară largă.
Wimmen subliniază că atât Israelul, cât și Hezbollahul ezită să inițieze în mod direct un conflict, dar pe măsură ce violențele cresc și atacurile devin mai adânci și mai intense, riscul unei escaladări involuntare crește.
Netanyahu resimte o presiune puternică din partea extremiștilor din guvernul său pentru acțiuni în zona de graniță cu Libanul, în special după evacuarea a peste 53.000 de israelieni din nordul țării, conform IDF.
În paralel, 94.000 de libanezi au fost strămutați, potrivit autorităților de la Beirut.
Ministrul securității naționale din Israel a afirmat că toate fortărețele Hezbollah trebuie să fie arse și distruse, alimentând și mai mult conflictul.
„Toate fortărețele Hezbollah trebuie arse și distruse. Război!”, a declarat ministrul securității naționale din Israel.
Liderul opoziției, Yair Lapid, a cerut escaladarea conflictului, exprimând preocupare pentru situația din nordul țării și criticând lipsa unui plan guvernamental clar pentru Gaza și pentru readucerea oamenilor din nord acasă.
„Nordul arde în flăcări și împreună cu el și descurajarea promisă de Israel. Guvernul nu are niciun plan în Gaza, niciun plan de a-i readuce pe oamenii din nord acasă. E un guvern al abandonului total”, a scris fostul premier israelian pe Twitter.
