Suntem printre europenii care dau foarte mulți bani pe mâncare. Așa se explică și avalanșa de magazine din zona de retail alimentar. Vestea proastă este că anul acesta vom cheltui și mai mult pentru produsele de bază.
Sindicatele din industria alimentară avertizează: „Un nou val de scumpiri la alimente va lovi buzunarele românilor până la Paște“. Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, încă de la finele anului trecut. Matematic, lucrurile nici ar fi putut sta altfel: crește economia (avansul a fost de 7% în 2017), crește inflația, explodează prețurile.
Trăgând linie după prima lună din acest trimestru, fructele prospete au avut prețuri cu peste 3% mai mari față de luna anterioară, urmate de legume și citrice. Conform Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3% de la 3,3% în decembrie, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit, în medie, cu 3,79%, iar cele nealimentare cu 6,23%, față de perioada similară a anului trecut. În acest context, Banca Națională a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație penstru sfârșitul lui 2018, după ce prognoza anterioară era pentru o inflație de 3,2%.
Drept urmare, reprezentanții Federației Sindicatelor din Industria Alimentară estimează un plus de 6-8% pentru alimente, în această primăvară, explicația fiind simplă: electricitatea, gazele, energia termică și combustibilul reprezintă aproximativ 6% din costul final al unui produs alimentar. „Energia electrică este mai scumpă, la fel și gazele. Mai mult, evoluția cursului influențează prețul materiilor prime din import. La toate acestea se adaugă transportul, mai scump din cauza combustibilului“, punctează aceștia.
Dependenți de importuri
Privind din afară, toate aceste scumpiri datorate, printre altele, și importurilor, apar „ca un nonsens“: pe de o parte suntem „o putere agricolă“ în Uniunea Europeană, pe de alta importurile de produse alimentare au depășit 5 miliarde de euro. Sorin Minea, președintele Romalimenta, declara recent pentru un post de televiziune că cel mai important factor este tocmai creșterea cursului euro și dependența noastră față de importuri.
„Într-o economie de piață, prețurile sunt dictate de cerere și ofertă, iar atunci când vorbim de prețuri trebuie automat să vorbim de costuri – costuri de producție, de materii prime etc“, evidențiază și reprezentanții REWE România starea de fapt a lucrurilor (n.r. – retailerul german Rewe deţine în România lanţul de magazine Penny Market). Cu siguranță, continuă aceștia, vom asista la o presiune pe zona prețurilor cauzată de o serie de factori precum creșterea accelerată a salariilor (relevantă pentru produsele de panificație), a costurilor cu utilitățile, a carburanților, a materiilor prime (în continuare ne confruntăm cu o producție insuficientă pentru categoria de lactate și brânzeturi), toate acestea legate de variația cursului de schimb. Și, în mod sigur, orice creștere de cost din lanțul de producție-distribuție afectează și prețul final.
Unele tendințe de creștere sunt observate și la nivel internațional. Althea Spinozzi, trader de vânzări la Saxo Bank, punctează, totuși, avantajul de a recunoaște această perioadă de expansiune economică, astfel încât să te poți pozițona mai adecvat pentru a obține beneficii. „Industriile care vor beneficia sunt chiar cele pe care le-am văzut pentru prima oară suferind din cauza crizei financiare din 2008: orice industrie care este direct expusă cheltuielilor de consum. Mărfurile de consum, comerțul cu amănuntul și afacerile imobiliare sunt printre cele care vor beneficia cel mai mult, deoarece acum consumatorii au mai mulți bani pe care îi pot cheltui. O economie în creștere înseamnă salarii în creștere, înseamnă că vom vedea mai mulți oameni în magazine, gata să cheltuiască bani“, declară Spinozzi.
Mai multe magazine în orașele mici
La nivel local, avalanșa de magazine deschise de către marile companii din retailul alimentar, în ultimii ani, a plasat România între țările cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune. Iar previziunile iau în calcul același ritm și pentru următorii ani.
Practic, au fost create mii de locuri de muncă în sute de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale, după ce s-au investit miliarde de euro. Kaufland, Auchan, Mega Image, Penny, Lidl sau Carrefour se află printre retailerii cu cea mai rapidă dezvoltare pe segmentul alimentar. Iar mulți dintre aceștia și-au dezvoltat reţele chiar și în oraşele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut.
„În noul an financiar (martie 2018 – februarie 2019), ne menținem dinamici și vom deschide zece noi magazine, inclusiv în orașe de dimensiuni mici. În medie, angajăm peste 100 de persoane în fiecare magazin nou deschis și, în acest an, în urma investițiilor planificate pentru extindere, vom crea peste 1.000 noi locuri de muncă în România“, spune Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România. Statisticile arată că retailul prin lanţurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România faţă de 90% în ţările dezvoltate, în ultimii doi ani, comercianţii concentrându-se și pe deschiderea magazinelor de proximitate şi a magazinelor de format mic.