Un nutriționist român celebru dezvăluie rețeta anti-COVID! Mâncați cât mai mult această salată, spune supercunoscutul doctor. Este vorba de Mihaela Bilic, care explică că alimentația contribuie la imunitate, iar mâncarea este printre puținele elemente – în aceste vremuri apăsătoare pe care le trăim – care ne mai dă o stare de bine și plăcere, în condițiile în care toată această distanțare fizică este nefirească și ne face rău în timp.

„Fără o stare de bine, pe stres, frică, anxietate, ne scade imunitatea indiferent ce-am mânca, atrage atenția medicul nutriționist.

Una dintre categoriile de oameni care nu pot mânca chiar tot ce le face plăcere sunt diabeticii. Ei sunt în categoria de risc în cazul COVID.  Diabetul, pe lângă multe alte boli, are o cauză necunoscută, spune Mihaela Bilic. Nu este legat neapărat de consumul excesiv de dulciuri, însă este clar că trebuie să existe o predispoziție genetică. Sunt oameni care mănâncă zahăr și care nu vor face în viața lor diabet. Însă când oamenii fac diabet la 40 de ani, nu mai este vorba neapărat despre o moștenire genetică și o predispoziție, ci mai degrabă despre un cumul de factori negativi pe care medicii îl numesc „sindromul X-metabolic”.

De obicei, sindromul X-metabolic afectează bărbații peste 40 de ani care sunt stresați, care muncesc foarte mult, care au obezitate abdominală (au burtă), care mai consumă și un pic de alcool, care și fumează și care sunt sedentari. Acest sindrom X-metabolic nu vine doar cu diabetul la pachet. În momentul în care organismul are atât de multă grăsime pe burtă și între organe, obosește nu doar pancreasul, obosește și ficatul și atunci avem colesterol crescut, hipertensiune și diabet. Este o triadă teribilă, care afectează mai ales bărbații, dar și femeile după 50-55 de ani, când se instalează menopauza și când dispare protecția hormonilor estrogeni pentru aceste boli.

Diabetul de tip II este o boală a omului modern, cu o alimentație dezechilibrată și cu un grad de stres considerabil.

În Franța, bolnavilor de COVID li se dă salată de pătrunjel

Tabule, salata de pătrunjel de proveniență libaneză – care presupune un consum de pătrunjel în cantitate consistentă, un mănunchi de pătrunjel, nu cum îl punem noi în mâncare așa, doar de decor – este fabuloasă. Se pune un pic de lămâie, un pic de ulei, eventual un pic de cus-cus, care este un grâu mărunțit, dar de fapt toată magia și puterea antioxidantă și toată sănătatea vine din pătrunjel, pentru că este o plantă care are atât de mult fier, vitamina C și fibre cât nu au toate celelalte care sunt puse de obicei pe piedestal.
Salata de pătrunjel este o salată pe cât de sănătoasă pe atât de delicioasă și acum mai ales, în secolul XXI, când avem pătrunjel pe tot timpul anului, putem adopta acest obicei din bucătăria orientală.

„Haideți să mâncăm pătrunjelul cu snopul, nu cu frunza, pentru că bate și citricele, apropo de vitamina C, bate orice sursă de fibre, iar fierul, uitați-vă la el cât e de verde, bate spanacul. Mâncându-l crud, ai acolo toate vitaminele și mineralele nealterate”, îndeamnă Mihaela Bilic.

Mâncarea este făcută să fie simțită, să fie atinsă, tocmai pentru că atunci când pregătim mâncarea, simțurile parțial sunt satisfăcute prin contactul cu ea. Nu trebuie să o tratăm ca pe o chestiune potențial contaminantă, pentru că nu acesta este rolul ei.

Mai mult de jumătate din populația globului mănâncă fără tacâmuri, adică furculiță și cuțit nu există. Noi le folosim, în Europa, dar în foarte multe țări, India de exemplu, încă se mănâncă folosindu-se degetele. Lucrul acesta nu este neapărat o lipsă de igienă.

În momentul în care atingi mâncarea, o simți altfel. Noi avem impresia că suntem eleganți, sofisticați, dar de fapt o tratăm cu răceală și ne îndepărtăm de ea, spune Mihaela Bilic.

Un pahar de vin roșu

Vinul se bea cu paharul și este foarte bun pentru imunitate. Dacă ești bărbat, poți să consumi două pahare pe zi, dacă ești femeie, unul singur.

Specialiștii universitari din Franța au studiat resveratrolul, un antioxidant conținut de vin. Este un pigment prezent în strugurele roșu, unul din mulții pigmenți pe care fructele și legumele le au – de aceea sunt așa de intens colorate -, numai că nutriția nu i-a numit și nu i-a descoperit pe toți. Francezii au încercat să izoleze resveratrolul și să-l pună în suplimente alimentare, în produse care să presupună folosirea lor fără vinul care vine la pachet. Nu au putut însă să facă o moleculă stabilă și eficientă, nici în alcooli, nici prin deshidratare, n-au reușit să o izoleze, iar concluzia a fost: dacă tot există într-un pahar de vin, de ce să ne chinuim și să complicăm lucrurile, dacă o putem consuma ca atare?

Sucul de struguri nu are însă același efect, strugurele în sine nu are același efect, ci această combinație de puțin alcool și procesul de fermentare, probabil, duc la un efect mult mai complex decât simpla prezență a resveratrolului. Substanța există în struguri și în must, doar că ea nu este activă, eficientă și nu și-a demonstrat beneficiile.  Studiile, toate, care au arătat scăderea riscului cardio-vascular și a depunerilor de colesterol pe vase, au fost făcute pentru consum de vin. Și atenție, francezii sunt extrem de preciși în ceea ce recomandă: nu putem bea cinci pahare de vin la sfârșitul săptămânii; efectul se dobândește în momentul în care consumul este moderat sau mic, dar constant, deci avem nevoie în fiecare zi sau o dată la două zile de acest pahar de vin. Dacă facem pauze lungi și apoi bem o sticlă întreagă, nu se instalează factorul protector. Și încă un aspect important: este vorba numai despre vinul roșu sau negru, vinul închis la culoare, acesta are pigmentul respectiv.

Pe de altă parte, vinul are un efect anxiolitic. Un pahar de vin – din punct de vedere al nutriției are doar 80 de calorii – contribuie la liniștire, la detașarea de acel stres cronic pe care dacă ar fi să-l blochezi cu medicamente, intri într-un lucru extrem de complicat și efectele pozitive sunt mult mai mici decât cele negative, spune Mihaela Bilic. Nu este vorba de faza de beție, când ești euforic, ci de un efect de oprire a acestui efect continuu de „rumegare a minții”, care tot timpul proiectează numai scenarii de groază. Efectiv se produce o liniște pe care noi nu ne-o putem oferi în mod spontan, pentru că mintea este ceva extrem de complex, a arătat Mihaela Bilic, reproducând concluziile la care au ajuns specialiștii francezi.

Mărul, deloc un fruct banal

Mihaela Bilic a mai dar un exemplu de aliment funcțional. Un măr, care la exterior poate părea un măr banal, dar care atunci când este tăiat pe jumătate are un aspect deosebit față de ce știam – are un miez roșu care spre inima fructului devine alb. Se numește Redlove. Acest măr are de aproape 25 de ori mai mulți antioxidanți decât un măr obișnuit.

Are un gust acidulat, un pic mai acrișor, dar parfumat, care se apropie de aroma fructelor de pădure. Avem în acest măr antocianații, prezenți în strugurii negri și în fructele de pădure, acei pigmenți care dau culoarea.