Comisia Europeană a publicat miercuri previziunile economice de primăvară, care dau pur și simplu peste cap estimările optimiste ale Bucureștiului privind evoluția economiei naționale în 2020. Și totuși, de unde acest optimism?
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunța în luna aprilie o contracție a economiei de 30-40%. Tot în luna aprilie, Ministerul Muncii a anunțat peste un milion de contracte de muncă suspendate, pe fondul crizei economice cauzate de pandemia COVID-19.
Iar INS a publicat o statistică grăitoare: minus 70% pentru turism, în martie 2020, comparat cu martie 2019.
Disperare în mediul de afaceri
Mediul de afaceri trage semnale disperate pe unde apucă, prin presă, prin conferințe, cu privire la prăbușirea economică fără precedent cu care se confruntă România, ca urmare a pandemiei, și la lipsa măsurilor de sprijin financiar, din partea autorităților competente, pentru a exista șansele unui start de relansare economică.
Programul IMM Invest, perla strategiei de relansare propusă de Guvern, a oferit abia marți, 5 mai 2020, o primă și unică finanțare unei companii românești, prin Banca Românească, deținută de stat.
România ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește dimensiunea pachetului financiar de susținere a economiei, în contextul crizei generată de pandemie, cu doar 3,5 % din PIB.
În alte țări, procentul din PIB alocat este, conform F.M.I., incomparabil: 27,9% în Germania, 26,4% în Italia, 19% în Franța, 18% în Ungaria și Cehia, 16% Austria, 15% Polonia și așa mai departe.
”Criză în V”
Cu toate acestea, Guvernul afișează un optimism inexplicabil cu privire la evoluția economiei naționale în 2020.
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, s-a grăbit să declare că România va avea o criză economică pe termen scurt, cu o evoluție în V.
Ca urmare a programelor de revenire și a măsurilor adoptate de Guvern și BNR, vom avea în 2020 o contracție economică de doar 1,9% și un deficit comercial de 6,7% din PIB, susține Florin Cîțu.
Iar numărul șomerilor înregistrați în 2020 va fi doar cu 37.000 mai mare decât anul trecut, susțin prognozele guvernamentale.
Atât Premierul Ludovic Orban, cât și Președintele Klaus Iohannis, susțin aceste estimări, toată lumea întrecându-se să dea asigurări că ”totul va fi bine”, așa cum spune un celebru refren lansat în muzica românească a anilor 2.000.
Estimările Comisiei Europene
Doar că miercuri Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice de primăvară, unde nimic nu arată prea bine. Și sigur nu e mâna PSD la mijloc.
Eurostatul a anunțat deja cea mai mare contracției a economiei din zona euro, minus 3,8% în primul trimestru din 2020, raportat la ultimele trei luni din 2019. Aceasta este cea mai mare prăbușire consemnată vreodată pentru economia zonei euro, mai mare chiar și decât cea înregistrată în timpul crizei financiare din 2009.
Iar specialiștii în economie sunt de acord că dezastrul abia de acum încolo urmează, în condițiile în care pandemia de coronavirus a fost prinsă în statistici până acum doar cu câteva săptămâni din luna martie.
În ultima estimare publicată, Comisia Europeană anunță o prăbușire cu 7,5% în 2020 pentru economia europeană, care va aduce cel mai rău șoc economic de la Marea Depresiune a anilor ’30.
Integrarea economică
În zona euro, se preconizează că rata șomajului va crește de la 7,5 % în 2019 la 9,5 % în 2020. În UE, se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7 % în 2019 la 9 % în 2020.
Pentru Italia și Germania, principalii parteneri comerciali ai României, Comisia Europeană estimează contracții ale economiilor de 9,5%, respectiv 6,5%.
Cu o economie integrată în proporție de 70-80% în cea europeană, nu este de mirare că cei de la Comisie au anunțat și pentru România o cădere economică anuală de 6%.
Iar deficitul bugetar estimat de Comisie este de 9,3% din PIB, cu mult peste 6,7% anunțat de ministrul de Finanțe.
Trebuie precizat că, lăsând la o parte optimismul cu care guvernanții ne prezintă relansarea economică, pârghiile care vor susține o astfel de revenire sunt foarte greu de întrezărit.
Industrie de subcontractori
În prezent, industria românească este în covârșitoarea-i majoritate o industrie de subcontractori, susținută de companii care lucrează în sistem lohn pentru marile firme din Vest. Cât timp industriile din țările partenere vor fi în suferință, cea românească nu are cum să fie altel.
Despre agricultură se știe deja că se va confrunta cu un an foarte prost, seceta făcând ravagii printre culturile fermierilor români.
Iar zona HORECA, de servicii și turism, este cea mai lovită de pandemia de coronavirus și este foarte greu să se întrezărească o revenire, cât timp va exista temerea privind deplasările și excursiile.
Și atunci, de unde acest optimism?
Mă feresc să fac eu caracterizări despre cum se numește un optimism fără baze reale, fără argumente solide, științifice, formate pe cifre.
Nici nu vreau să speculez care ar putea fi motivele care să stimuleze afișarea lui.
Întreb doar de unde vine. Pentru că este greu de digerat.