Preşedintele Sindicatului „Muntele”, de la Complexul Energetic Hunedoara, Darius Câmpean, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că exploatarea huilei la cele două mine trebuie să ţină cont de rezervele de cărbune deschise din subteran, adică de cele la care ajunge aerul.
„Ştim că zăcămintele de huilă sunt însoţite de gaz metan, pe de o parte, şi atunci rezerva (de cărbune, n.r.) pe care o ai deschisă trebuie şi exploatată. Este o regulă. Eu nu ştiu cine îşi va asuma oprirea producţiei la Lupeni, cu 300 de kilometri de galerie şi cu o rezervă deschisă pentru exploatare pentru încă aproximativ 4 ani. Nu ştiu care este directorul care îşi va asuma operaţiunile, pentru că îşi asumă un mare risc. Mina este în oraş”, a spus preşedintele Sindicatului „Muntele”.
El a avertizat şi asupra riscului geologic pe care l-ar implica procesul de închidere a minei Lupeni imediat după anul 2018, exemplificând prin faptul că în oraş a apărut un crater în grădina unui om, ce este situată în zona unui perimetru minier.
„La Lupeni apar probleme geologice în sensul că pe o zonă exploatată a apărut un crater care, în momentul de faţă, are vreo 14 metri adâncime şi cred că vreo 22-23 metri diametru. Şi se măreşte”, a atenţionat Câmpean.
Conform acestuia, procesul de închidere al minelor de cărbune în ţara noastră trebuie analizat şi extins.
„Într-adevăr, ţările vest-europene nu au probleme, dar ei au ştiut că anul 2018 este an limită (de exploatare, n.r.) de prin anii 90, când noi nu eram membri ai UE. Şi atunci, mie mi se pare corect să aplici acelaşi taler şi să-mi dai timp ca să nu ajungem în situaţia de a avea probleme legate de securitatea zăcământului şi probleme geologice”, a argumentat liderul sindical.
Preşedintele Sindicatului „Muntele” a menţionat că aceste riscuri trebuie cunoscute de Comisia Europeană şi că, în acest sens, a solicitat o întâlnire cu comisarul european care se ocupă de problematica închiderii minelor de cărbune. AGERPRES
