In cadrul intalnirii oficialilor europeni cu sefii Gazprom (Rusia) si Neftogaz (Ucraina) de la Bruxelles s-a facut un pas important pe calea rezolvarii conflictului dintre cele doua tari. Este vorba despre acordul partii ruse asupra retrimiterii gazelor catre Europa imediat ce Ucraina va fi de acord cu venirea observatorilor straini la cele sase puncte de transfer de la granita ruso-ucraineana. Partea ucraineana a aprobat ideea si a semnat un acord cu Comisia Europeana prin care sunt trimisi observatori europeni in acele puncte, pentru a monitoriza cantitatile de gaz pe care Rusia le trimite.
Potrivit sefului Naftogaz, Oleh Dubina, primele cantitati de gaz vor fi trimise Bulgariei. Afirmatia a fost formulata ca un raspuns la intrebarea pe aceasta tema adresata de un europarlamentar bulgar. Totusi, reluarea transportului de gaze nu va fi rapida, deoarece procedurile tehnologice dureaza in principiu circa 36 de ore. Asa ca, chiar daca observatorii vor ajunge maine dimineata, tot va mai trece o zi fara gaz. Partea ucraineana spera ca, printr-o conlucrare cu Gazprom acest termen sa fie unul mai restrans, avand in vedere problemele create in tarile consumatoare. Acest lucru s-ar putea realiza numai la statia de tranzit Orlovka, cea mai moderna dintre cele sase.
Desi nu s-a ajuns la un acord final, totusi cateva elemente de compromis se pot contura. Gazprom va impune un tarif „european” si „bazat pe costurile din piata” (a se citi „majorat”) pentru Ucraina, in timp de ucrainienii vor pune taxe de tranzit mai mari. Problemele care ramana totusi in suspensie sunt cele legate de datoria pe care Ucraina o are catre rusi, precum si cantitatile de gaz pe care rusii sustin ca Naftogaz le-a sustras. Taxa impusa de ucrainieni este de 3,40 USD/1.000 metri cubi la suta de kilometri parcursi, adica dublu. Tariful pe care rusii vor ca ucrainienii sa-l plateasca este de 450 de dolari/1.000 metri cubi. Pana de curand, Ucraina platea 179,50 USD/1.000 mc. Rusii propusesera initial 250 dolari, iar ucrainienii avansasera cifra de 201 dolari.
Concluzia intrunirii a fost trasa de Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Economie Politica Internationala din Bruxelles, care a declarat ca „atat Ucraina cat si Rusia vor bani. Ambele parti sunt convinse ca atat vreme cat nu se pompeaza gaz in conducte, nu le vor intra bani”. De altfel, in prezent Rusia nu numai ca pierde bani din cauza faptului ca nu mai vinde gazul care urma sa treaca prin Ucraina, dar cheltuie sume imense pe stocarea aceluasi gaz pe care il are acum in exces acasa. Cantitatile despre care vorbim sunt de ordinul sutelor de milioane de metri cubi care se acumuleaza pe zi. Daca intr-o zi normala Rusia trimitea Europei intre 420-450 milioane metri cubi, ieri a trimis doar 170 milioane metri cubi, prin conductele bieloruse.