Potențialul gazelor naturale din argilite este semnificativ și poate reduce substanțial factura României în aprovizionarea cu gaze din import
"Din punctul de vedere al resurselor, România nu stă rău. Stă chiar foarte bine. Poate mai puțin la gaze naturale. Dumnezeu a fost foarte darnic cu noi și avem tot ce ne trebuie: petrol, cărbune, apă, Marea Neagră. La gaze e mai rău, depindem, în continuare, de Gazprom, până vom scoate gaze din Marea Neagră și vom începe exploatarea gazelor de șist", spunea, recent, într-o conferință de presă, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță.
Cu doar câteva zile înainte, același ministru anunța că România va deveni, peste doar patru ani, exportator de gaze naturale, având în vedere noile descoperiri din Marea Neagră. „România va deveni exportator de gaze din 2018. De asemenea, nu trebuie neglijate nici explorările de gaze de şist. Avem suficiente cantităţi de gaze naturale, după cum arată datele“, a spus Niţă.
Deși sunt unele elemente contradictorii în declarațile ministrului, o doză de adevăr există. Gazele din Marea Neagră și gazele naturale din argilite reprezintă un potențial uriaș al României, dar, deocamdată, cifrele sunt doar ipotetice. Mai e nevoie de studii, foraje și alte explorări. Totuși, anunțul ministrului privind exportul de gaze a fost hazardat și contrazis la doar câteva minute de CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe. Și Ionuţ Purica, expert pe energie în cadrul Academiei Române, l-a contrazis pe ministru, precizând că, dacă România va trece la etapa extracţiei gazelor de şist în 2019 – 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025.
În ceea ce privește însă gazele de șist, ministrul pare a avea dreptate, dacă luăm în calcul raportul lansat recent de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, întocmit de 43 de experți români, majoritatea profesori universitari în domeniul petrolului și gazelor. Unul dintre experți este și Ionuț Purica, potrivit căruia extracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării de 2% din PIB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15% – 25%.
Beneficiile României
„În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil ăîn momentul de faţă cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exporta, vom ajunge de fapt să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuţie de 2% din PIB în total“, a explicat Purica.
Mai mult, beneficiile României vor fi consistente. „Cu această scădere de preţ, vom putea asista la o reindustrializare, în condiţiile în care industria energofagă încă are o pondere mare în PIB-ul ţării: mă refer la industria metalurgică, de aluminiu, îngrăşăminte, petrochimie. Nu mai vorbim de consumatorii rezidenţiali“, a argumentat Purica. Potrivit acestuia, în perimetrele pe care le deţine Chevron, ar putea fi înfiinţate 19.000 de locuri de muncă, directe şi indirecte.
„În SUA, spre exemplu, când se vorbeşte de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numărul de locuri de muncă, pentru că acestea aduc cele mai mari venituri la buget. În această industrie, la un foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adaugă 3 – 5 locuri de muncă indirecte. Astfel, la o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi, cât are perimetrul din Vaslui, şi 2.700 de kilometri pătraţi la Constanţa, se vor crea 4.700 de locuri de muncă directe şi 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de muncă“, a completat Purica.
România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se mai arată în raportul Centgas.În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul „shale gas“, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de „gaze de şist“. Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500 – 3.000 de metri. Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei. „Resursele neconvenţionale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră“, se arată în raport. Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10 – 15 ani.
Recomandările specialiștilor
Raportul Centgas are și unele recomandări. În primul rând experții spun că rezervele de gaze de șist pot fi evaluate numai după ce vor fi finalizate lucrările de forare ale unor sonde de explorare, printr-o abordare seismică 3D. O altă recomandare vizează impunerea utilizării celor mai noi tehnologii și reguli de bună practică în foraj și exploatare „caracterizate printr-un grad ridicat de performanţă, siguranţă şi riscuri insignifiante de a produce daune populaţiei și mediului“. Mai mult, specialiștii susțin că este necesară elaborarea şi aplicarea unui plan de monitorizare a calității factorilor de mediu, cu identificarea efectelor pe care le au lucrările de reabilitare asupra mediului în perioada de construcție, precum şi după finalizarea lucrărilor.
Acest articol a apărut în Suplimentul RESURSE NATURALE – GAZE realizat de Capital și a fost distribuit cu ediţia print numărul 47 a revistei Capital din săptămâna 25 noiembrie – 1 decembrie 2013