Cu sase ani in urma, Alexandru Parjol, asociat unic la firma IMI Baia Mare, a propus grupului de firme Wintershall asocierea pentru realizarea unor lucrari ample la reteaua de distributie si transport a gazelor naturale pe teritoriul Romaniei. Conform afirmatiilor unor surse ce au participat la discutii, partenerul german s-a aratat sceptic in privinta potentialului de dezvoltare al firmei. In acea perioada, societatea condusa de Al. Parjol avea 40 de angajati si o cifra de afaceri ce nu depasea
Cu sase ani in urma, Alexandru Parjol, asociat unic la firma IMI Baia Mare, a propus grupului de firme Wintershall asocierea pentru realizarea unor lucrari ample la reteaua de distributie si transport a gazelor naturale pe teritoriul Romaniei. Conform afirmatiilor unor surse ce au participat la discutii, partenerul german s-a aratat sceptic in privinta potentialului de dezvoltare al firmei. In acea perioada, societatea condusa de Al. Parjol avea 40 de angajati si o cifra de afaceri ce nu depasea doua miliarde lei anual. Patronul firmei sustine ca profesionalismul angajatilor si credita in Dumnezeu l-au ajutat sa dezvolte afacerea cu surse proprii.
Dupa ce a castigat licitatiile pentru cateva lucrari importante – statia de compresoare de la Maratex SA, reteaua de termoficare de la Phoenix SA, statia de epurare de la Targu Lapus – firma baimareana a inceput sa atraga atentia atat a autoritatilor locale, cat si a marilor firme de profil. Au urmat lucrari de racordare la reteaua de transport al gazului metan in 24 de sate din judetele limitrofe.
Dupa o ascensiune rapida, reprezentantii firmei germane Wintershall si-au schimbat parerea, incercand sa obtina acceptul patronului pentru fuziunea prin absorbtie. Alexandru Parjol a refuzat oferta, preferand o asociere cu partenerul german pentru preluarea unor lucrari ample la retele magistrale de transport pentru gaze naturale.
„Finalizarea lucrarilor la statia de masurare de la Mediesul Aurit reprezinta cea mai mare realizare a firmei pe care o conduc. Cu o astfel de lucrare in portofoliu, orice companie europeana beneficiaza de sustinere si logistica din partea finantatorilor, pentru lucrari importante la conductele magistrale de transport gaz metan”, afirma directorul general al companiei baimarene.
Blocajul financiar
a provocat un infarct
IMI are, in prezent, 265 de angajati si a contractat, numai anul trecut, 29 de lucrari in valoare de peste 50 de miliarde lei. Din cifra de afaceri realizata in 1999 – 35 de miliarde lei – mai mult de 18 miliarde lei reprezinta taxe si impozite platite la buget sau taxe si impozite locale. Cu toate acestea, patronul firmei sustine ca nu a beneficiat de sprijin din partea autoritatilor locale, pentru dezvoltarea activitatii.
Dimpotriva, mergand pe varianta cu „capra vecinului”, prosperitatea firmei a accentuat indiferenta autoritatilor. Alexandru Parjol afirma ca au fost situatii in care Primaria a solicitat participarea unor firme din alte zone ale tarii, pentru lucrari de profilul firmei IMI, cu toate ca cheltuielile pentru deplasarea utilajelor si a personalului erau mult mai mari decat daca lucrarile ar fi fost contractate cu compania pe care o conduce.
Pentru a sustine activitatea firmei cu contracte noi si pentru a nu crea o dependenta de lucrari locale finantate de la bugetul Consiliului Local, patronul firmei IMI are in vedere pentru acest an preluarea unor contracte de inchidere a minelor si introducerea gazului metan in 12 sate din nordul tarii. Chiar daca si finantarea acestor lucrari este dependenta tot de bugetele locale sau centrale, Alexandru Parjol crede ca va reusi sa obtina profit si in acest an, desi a luat in calcul si anumite intarzieri la plata lucrarilor.
Astfel de intarzieri au influentat activitatea firmei si in perioada precedenta, cand platile pentru lucrarile contractate la Romgaz au depins de incasarile societatii nationale si de sumele alocate de la buget pentru dezvoltarea infrastructurii retelei de distributie a gazelor.
La sfarsitul anului trecut, IMI Baia Mare avea de incasat de la Romgaz aproximativ cinci miliarde lei si alte trei miliarde de la consiliile locale ale comunelor ce au fost racordate la reteaua de alimentare cu gaze. Alexandru Parjol afirma ca, anual, profitul firmei se diminueaza cu peste un miliard de lei din cauza neincasarii la timp a facturilor.
Un blocaj financiar de amploare mai mare a provocat la un moment dat oprirea activitatii pe o perioada scurta de timp si, mai mult, a provocat patronului un infarct. Dar activitatea a fost reluata si Alexandru Parjol si-a recapatat increderea in potentialul firmei.