Liderii PSD şi Pro-România, Marcel Ciolacu și Victor Ponta, au anunțat că vor merge cu o propunere de premier comună la consultărilor de la Cotroceni, după moţiunea de cenzură votată miercuri în Parlament. Este vorba despre Remus Pricopie, un fost ministru al educaţiei, care l-a înfruntat direct pe Liviu Dragnea şi este bănuit că are legături cu serviciile secrete.
„Mergem cu o singură nominalizare la Guvern, în persoana lui Remus Pricopie, rectorul SNSPA, fost ministru al Educației, un pro-european și un pro-american”, a spus președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.
Anunțul vine după o întâlnire între Marcel Ciolacu, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu și Teodor Meleșcanu. „Cred că au câştigat românii. Democraţia, economia şi sănătatea românilor sunt mai sigure din acest moment, după ce a fost îndepărtat acest Guvern. Scorul de 261 de voturi este un scor impresionant până şi pentru noi, câţi oameni au putut să voteze astăzi îndepărtarea Guvernului”, a mai spus Ciolacu, despre rezultatul moțiunii de cenzură.
As-ul din mâneca actualei opoziţii ar putea bloca jocul politic
În ultimii ani, acesta a lansat mai multe atacuri asupra aripii Dragnea din PSD. În 2018, după eşecul referendumului pentru familie, Pricopie afirma că Liviu Dragnea ar fi trebuit să-şi dea deamisia. Un an mai târziu, acesta îşi arăta îndoiala vizavi de Statul Paralel, formulă folosită intens de PSD anul trecut.
„Statul paralel este o formulă discursivă, folosită de anumiţi politicieni pentru a explica incapacitatea lor de a gestiona subiectele publice sau incapacitatea lor de a răspunde în faţa unor acuzaţii, unele de ordin penal. Puteţi să îmi arătaţi? Puteţi să puneţi mâna pe acest stat paralel?”, afirma acesta, după cum aminteşte „Adevărul„.
Val de critici la adresa aripii Dragnea din PSD
Remus Pricopie, fost ministru al Educaţiei, a afirmat, într-un mesaj pe Facebook, faptul că dacă era responsabil, Liviu Dragnea şi-ar fi dat demsia din funcţia de preşedinte după eşecul referendumului.
În decembrie 2016, premierul Italiei, Matteo Renzi, şi-a dat demisia, ca urmare a eşecului la referendumul privind reforma constituţională. Deşi prezenţa la urne a fost una semnificativă (65%), italienii au respins modificările constituţionale propuse de guvernul de stânga condus de Renzi.
Respectând o cutumă specifică societăţilor democratice, premierul italian a făcut un gest firesc pentru un politician responsabil care, conştient de forţa şi semnificaţia votului, şi-a asumat, prin demisie, un eşec politic şi a demonstrat tuturor că înţelege dimensiunea reală a principiului reprezentării.
În octombrie 2018, în România, este organizat un referendum pentru modificarea Constituţiei, pe tema redefinirii familiei. Paradoxal, deşi liderul principalului partid de guvernare avea rezultatele mai multor cercetări realizate de sociologi români (neplătiţi din banii de partid), din care rezulta foarte clar că românii nu vor participa la acest referendum, prin urmare nu vor valida iniţiativa de modificare a Constituţiei, PSD este aruncat într-o nouă aventură.
Preşedintele partidului, domnul Liviu Dragnea, devine prima voce care susţine public referendumul şi conceptul de „familie tradiţională” – concept pe care însă uită să-l definească într-un mod clar, cel puţin din perspectivă juridică“, scria la acea vreme pe Facebook Remus Pricopie.
Fostul ministru al Educaţiei invoca faptul că de această dată au fost şi două zile în care se putea vota. „Cu toate că au avut la dispoziţie două zile pentru a vota, cetăţenii şi-au manifestat dezinteresul şi/ sau dezacordul în legătură cu referendumul organizat de Guvern (20,41% participare la vot).
Într-o astfel de situaţie, un lider politic autentic, care crede şi acţionează în virtutea principiilor democratice, care respectă şi ascultă vocea cetăţenilor/alegătorilor mai mult decât pe cea a consultanţilor străini (plătiţi din banii de partid), nu are decât o singură opţiune: demisia“, a mai afirmat Pricopie că în România a apărut un nou tip de polician, „politicianul fără vină, cel care poate face orice, dar care nu-şi asumă niciodată“.
Un CV decent, dar cu probleme
Remus Pricopie are 50 de ani şi este licenţiat în chimie – fizică (în 1990-1995 a urmat Facultatea de Chimie şi Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti), are un master în Relaţii internaţionale şi politică europeană la Universitatea din Liege, Belgia (1996-1997) şi o diplomă de studii postuniversitare în Comunicare şi PR la SNSPA (1996-1998). A urmat apoi Studii Avansate în Politica Educaţională Internaţională la Universitatea George Washington din Statele Unite ale Americii (2003-2004).
În 2005 a obţinut diploma de doctor în ştiinte îolitice la SNSPA. În 2006 a obţinut Certificatul privind opţiunile strategice pentru reforma educaţiei, la Institutul Băncii Mondiale, SUA. În perioada 2006-2008 a urmat cursuri de management al învăţământului superior la London University, Marea Britanie. Între anii 2007 şi 2008 a urmat Programul Fulbright New Century Scholars la Universitatea George Washington şi Universitatea din New York la Buffalo, SUA. În 2009 a obţinut certificatul de management şi leadership în educatie de la Institutul pentru Învăţământ Superior de la Universitatea Harvard, Cambridge.
În prezent este rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București (martie – decembrie 2012; decembrie 2014 – prezent), dar și profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, din cadrul SNSPA. În perioada decembrie 2005 – noiembrie 2007 și decembrie 2008 – martie 2014, Remus Pricopie a deținut funcția de decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA.
Din 1996 a ocupat diverse poziţii in cadrul Ministerului Educaţiei, de la consilier şi secretar genera până la purtător de cuvânt. Din 2009 până în prezent este preşedintele boardului Comisiei Fulbright in Romania, dar şi al unei alte instituţii internaţionale cunoscută sub numele de Task Force on Fostering and Building Human Capital (FBHC)of the Regional Cooperation Council – Viena. În 2012, i s-au imputat câteva probleme din CV, pe care nu le-a clarificat niciodată. De numele lui se leagă şi iniţiativa manualelor digitale.
Vorbitor de limbile engleză, franceză şi rusă, Remus Pricopie este căsătorit cu Camelia Pricopie şi are doi copii. În timpul USL, soţia cestuia a ocupat funcţia de consilier la Secretariatul General al Guvernului. Apoi a ajuns consilier la Banca Naţională a României. Camelia Pricopie este în acelaşi timp şi expert la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, unde a fost implicată în proiecte finanţate cu fonduri europene prin POSDRU.
Bani de la structuri de informaţii
În calitate de președinte al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN – o instituție de cercetare științifică din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională), Remus Pricopie a încasat, potrivit declarațiilor sale de avere depuse în 2018 și 2019, o indemnizație totală de 69.336 de lei (circa 15.000 de euro).
Printre membrii fondatori ai ASSN s-au numărat foștii vicepremieri Gabriel Oprea și Vasile Dîncu. Din ASSN au făcut parte, printre alții, fostul șef al Cancelariei Prezidențiale a lui Klaus Iohannis, Dan Mihalache şi fostul ministru al Educației, Adrian Curaj. De asemenea, în Academie s-a mai aflat Gheorghe Toma, secretar general al ASSN, fost profesor și conducător de doctorate la Academia Națională de Informații a SRI.
Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis i-a acordat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.