Încordarea relaţiilor dintre Moscova şi Bucureşti ar putea pune în pericol sute de companii româneşti care şi-au găsit un loc pe piaţa rusă, dar, într-un scenariu extrem, şi confortul termic şi financiar de la iarnă.
Un diplomat român acreditat la Moscova a fost reţinut de serviciile de securitate ruse (FSB) la mijlocul lunii august, sub acuzaţia de spionaj. Gabriel Grecu, secretar I al Ambasadei României, a fost reţinut într-un magazin, după ce ar fi primit informaţii secrete de la un cetăţean rus. Diplomatul a fost eliberat în scurt timp şi declarat persona non grata. În contrapartidă, autorităţile române au declarat, la rândul lor, persona non grata un diplomat rus acreditat la Bucureşti.
Potrivit agenţiei de analiză strategică STRATFOR, înainte de arestare, Grecu ar fi cerut sursei sale să îi ofere informaţii militare privind Republica Moldova, regiunea separatistă Transnistria şi regiunile ucrainene Cernăuţi şi Odesa, ele reprezentând „priorităţi ale serviciilor de informaţii române, care se tem de creşterea influenţei ruse în regiune“.
Cazul Grecu nu a făcut decât să ridice şi mai mult temperatura relaţiilor dintre România şi Rusia, şi aşa suficient de încinse. Preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat, Konstatin Kosacev, a declarat că nu exclude posibilitatea deteriorării relaţiilor ruso-române şi un răspuns dur din partea Moscovei după ce România a decis să expulzeze un diplomat rus. „Continuarea deteriorării relaţiilor bilaterale se poate extinde dincolo de politic, către domeniul economic“, a avertizat Kosacev, care a ţinut să sublinieze că Rusia şi România au numeroase probleme nerezolvate, care necesită o abordare delicată.
O privire peste Prut ne poate arăta cam ce ar putea însemna, pentru politicienii de la Moscova, deteriorarea relaţiilor bilaterale în sfera economică. În urmă cu doar câteva zile, Ministerul Agriculturii din Rusia a dat publicităţii o listă cu mai mult de o sută de firme din Republica Moldova care nu vor mai putea exporta în Rusia fructe sau legume, deoarece ar conţine substanţe toxice. Numai 33 de companii moldoveneşti vor mai putea exporta produse agricole. Măsura vine după ce, lunile trecute, autorităţile ruse au dus o adevărată campanie împotriva vinurilor moldoveneşti, pe care le-au acuzat că sunt „bune de vopsit gardurile“.
Conflictele economice ale Moscovei
Cu patru ani în urmă, alte două state, de această dată membre ale Uniunii Europene, au avut de înfruntat furia Rusiei. În 2006, Moscova a suspendat importurile de carne din Polonia, sub pretextul că a fost introdusă în Rusia carne de bivol provenind din India, dar etichetată drept carne de vită poloneză. În acelaşi an, Rusia sistase livrările de petrol către o rafinărie lituaniană, susţinând că este o problemă tehnică la conducta de transport a ţiţeiului. De fapt, cu puţin timp înainte, rafinăria fusese vândută unei firme poloneze, care a câştigat licitaţia în defavoarea unui competitor rus.
În ciuda presiunilor de la Bruxelles şi a vetoului impus de Polonia la semnarea unui nou acord de parteneriat Rusia-UE, blocajul impus exportatorilor polonezi de carne s-a prelungit până în 2008, iar reluarea livrărilor de petrol către Lituania încă nu a avut loc. Cum nu au în spate un bloc precum Uniunea Europeană, moldovenii au mult mai puţine şanse să-i convingă pe ruşi să le cumpere din nou produsele. Aşa că singura lor scăpare ar putea fi reorientarea către alte pieţe, cea românească fiindu-le cel mai la îndemână. „România este o piaţă mare, este aproape de noi, trebuie doar să ne promovăm foarte agresiv şi intens produsele noastre acolo“, a declarat ministrul agriculturii de la Chişinău, Valeriu Cosarciuc.
Exportul de componente auto, în pericol?
Ipotetica suspendare a exporturilor româneşti în Rusia ar putea pune în pericol în special industria auto, care a vândut acolo, în 2009, mărfuri în valoare de 388 de milioane de euro (dintr-un total de 513 milioane de euro exporturi româneşti în Rusia), iar în primele cinci luni ale acestui an a comercializat în Rusia produse în valoare de 180 de milioane de euro. Cum marea majoritate a respectivelor mărfuri poartă emblema Renault şi constă în componente pentru industria auto rusească, este greu de crezut că, în practică, s-ar putea aplica vreo sancţiune.
Aşa că, cel mai probabil, dacă va fi să asistăm la blocaje, cei care vor avea de suferit vor fi exportatorii mai mici, din industria chimică sau cea grea (circa 100 de milioane de euro exporturi în Rusia anul trecut şi aproximativ 54 de milioane de euro în primele cinci luni ale lui 2010) sau din cea alimentară, textilă sau de mobilier (în total, peste 20 de milioane de euro exporturi în Rusia în 2009 şi peste 15 milioane de euro în primele cinci luni ale acestui an). „Tehnic, suntem membri UE şi nu ar trebui să ne facem griji. Teoretic, însă, autorităţile de la Moscova pot inventa pretexte, cum ar fi slaba calitate a produselor livrate, care să ducă la suspendarea exporturilor noastre către piaţa lor. Pentru noi, ar fi o tragedie“, spune reprezentanta unui fabricant de mobilier din vestul ţării, care exportă în Rusia de peste 30 de ani.
Oprirea gazelor, ameninţare reală?
Există şi o altă modalitate, deja exercitată în trecut de către ruşi, care ar putea fi folosită pentru „pedepsirea“ României. Este vorba de stoparea livrărilor de gaze naturale. „Tehnic, este posibil, dar nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Asta, pentru că lucrurile de acest gen se rezolvă mai discret, prin preţ, care este stabilit politic“, spune Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale. Iancu arată că, în ultimii cinci ani, România a plătit preţuri mai mari decât alte state pentru gazele importate din Rusia, ceea ce a dus la achitarea a 3,7 miliarde de dolari în plus. „Însă, dacă iarna va fi foarte grea, ne putem aştepta şi la întreruperi temporare în furnizare. În anumite condiţii, noua interconectare Arad-Szeged ar putea constitui un avantaj pentru noi“, crede Iancu.
Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse, consideră, însă, că sancţiunile de acest tip sunt improbabile. „ Nu poate fi vorba de sancţiuni economice. Relaţiile României cu Rusia sunt derulate prin companii din Uniunea Europeană, din SUA etc. Sunt convins că Rusia nu doreşte să sancţioneze aceste companii“, afirmă el. Alţii spun că, totuşi, gradul de dependenţă a României de gazele ruseşti este mic (doar 15% din consumul din 2009 a provenit din import), aşa că putem sta destul de liniştiţi.
Afectate ar putea fi şi investiţiile ruseşti în România. Direct sau prin intermediul unor companii de tip offshore, sunt în proprietatea unor oameni de afaceri ruşi nume grele ale industriei autohtone, ca Alro Slatina, unităţile siderurgice din Târgovişte şi Câmpia Turzii (cumpărate de Mechel), Artrom Slatina şi combinatul siderurgic Reşiţa (achiziţionate de gigantul TMK), dar şi rafinăria Petrotel Ploieşti (aparţinând acum Lukoil, care a investit aproape 300 de milioane de dolari într-o reţea de 288 de benzinării şi zece depozite). Reprezentanţii acestor firme spun că nu vor să vorbească despre ce ar putea urma în cazul în care relaţiile dintre România şi Rusia ar continua să se tensioneze. „Regret foarte mult ce se întâmplă. E păcat şi ambele părţi ar avea de pierdut“, afirmă Constantin Tampiza, reprezentant al preşedintelui Lukoil în România.
Relaţiile României cu Rusia sunt derulate prin companii din alte state. Sunt convins că Rusia nu doreşte să sancţioneze aceste companii.
Mihai Macsim, director general, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă
Problemele de acest gen se rezolvă de obicei mai discret, prin preţul gazelor naturale importate din Rusia, care este cunoscut ca fiind stabilit politic.
Iulian Iancu, preşedinte, Comisia pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor
1,9% din totalul exporturilor României a avut ca destinaţie Federaţia Rusă în intervalul ianuarie – mai 2010. În aceeaşi perioadă, importurile au reprezentat 4,8% din total
331 de societăţi mixte româno-ruse, cu 10 mai multe decât în 2008, erau înregistrate la sfârşitul anului 2009 în România. Capitalul social al acestor firme este 4,2 milioane USD
Dinamica schimburilor comerciale Româno – Ruse (mil. USD)
Deficitul comercial cu Rusia a început să scadă în 2009 şi dă semne că s-ar putea păstra la cote mai mici şi în 2010
