“Ca sa fii eficient trebuie sa “tai” cat mai multi oameni din companie. stiu ca supara ceea ce spun, dar daca faci afaceri, tu trebuie sa faci bani, nu angajatii. Compania nu este o societate de binefacere, ci una in care trebuie sa faci profit.”
Capital: Cand ati plecat din Romania? De ce, nu mai este cazul sa va intreb.
Peter Ilica: Am plecat in 1974 intr-un turneu, cu echipa de dansuri a ansamblului Doina. Faceam parte din echipa studentilor si eu, si sotia mea. Am profitat de aceasta iesire si am ramas in Anglia.
Capital: Pe vremuri auzeam tot felul de intamplari inspaimantatoare cu transfugii. Dumneavoastra nu ati patit nimic?
Peter Ilica: Ba da. Am fost condamnat de tribunalul militar la cinci ani de puscarie in contumacie.
Capital: Nu v-a afectat in gasirea unui loc de munca in strainatate?
Peter Ilica: Dupa doua saptamani am avut deja serviciu, direct ca inginer, la Londra. Acolo am stat un an si jumatate.
Capital: Dupa care v-ati dus in Statele Unite.
Peter Ilica: Nu. M-am dus in Canada, pentru ca in State era criza petrolului la vremea aceea si nu se gaseau locuri de munca. In Canada, in schimb, am putut sa ma angajez imediat ca inginer la Texaco, o firma din domeniul petrolier. Dupa aceea m-am dus la Bechtel. Nu stiu ce se vorbeste pe aici despre ea, dar Bechtel este o firma serioasa. Am stat in Canada 16 ani. Tarziu, am avut curajul sa-mi fac o firma particulara de inginerie. Una mica. A durat vreo doi ani si jumatate. Am prins un proiect de training si mi-am transformat firma intr-una de instruire, pentru ca am vazut ca un trainer industrial este mult mai bine platit ca un inginer.
Capital: Sa inteleg ca invatamantul este platit acolo mai bine decat sectorul productiv?
Peter Ilica: Americanii au aceeasi problema cu instruirea ca si romanii. Considera ca este prea scumpa.
Capital: Cum ati reusit sa faceti o afacere din instruire, daca americanii se zgarcesc sa dea bani pe carte?
Peter Ilica: In America fac instruire numai americanii, pe cand ingineri pot fi si mexicanii si chinezii. Sunt foarte multi care nu cunosc bine limba, dar fac treaba buna si din cauza asta scad si salariile. Eu sunt singurul care fac training in industrie in America, desi nu sunt american. Eu nu fac insa instruire pentru management sau ingineri. Ma ocup numai de muncitori.
Capital: Cum ati reusit?
Peter Ilica: Am inventat e-trainingul pentru muncitori. Acum vreo 15 ani am avut o comanda de la Georgia Pacific, cel mai mare producator de hartie. Conducerea companiei mi-a spus ca vrea manualul si procedurile clasice de instruire, cele tiparite, sa fie puse pe un ecran, in asa fel incat muncitorul, apasand pe o anumita cifra de pe tastatura sa acceseze o anumita informatie cuprinsa in tabla de materii. Pe vremea aceea nu exista inca mouse-ul. si nici nu investea nici un patron bani in instruirea muncitorilor pentru a utiliza PC-ul. Ceea ce am facut eu pentru muncitorii respectivi a fost un fel de e-learning foarte rudimentar. Initial, m-am gandit ca o sa angajez un programator, il pun sa faca treaba, dupa care-l dau afara si eu imi continui treaba exact ca inainte, pe sistemul traditional de instruire a muncitorilor.
Capital: Mai exista un astfel de sistem in America la vremea aceea?
Peter Ilica: Nu. Am fost printre primii care am proiectat un astfel de program. Sunt multe feluri de instruire, domenii si niveluri. Eu am fost primul pe zona muncitori din fabrici chimice, petrochimice, rafinarii de petrol. e-Learningul era ceva foarte nou in 1990 si in America.
Capital: Nu va laudati?
Peter Ilica: Nu, si sa va spun si de ce. In momentul cand esti emigrant vrei sa arati ca poti sa faci mai mult decat altii. De aceea, cautam sa citesc, sa ma informez si sa iau toate “jucariile” care de-abia apareau pe piata ca sa fiu putin inaintea americanilor. Sa pot oferi clientilor ceva ce americanii nu le ofera. Asa am reusit in business-ul acesta unde sunt singurul neamerican. Nici in asigurari nu sunt emigranti. Toti sunt americani, pentru ca nimeni nu cumpara o polita de asigurare de la un indian, spre exemplu. Aceeasi prejudecata este si-n domeniul instruirii. Nu vine un strain sa-l invete pe american, la el acasa, ce sa faca. Americanul are incredere numai in trainerul american.
Capital: Care este motivul pentru care sistemul s-a dezvoltat asa mult, daca spuneti ca patronul american nu scoate bani din buzunar pentru a instrui oamenii?
Peter Ilica: Introducand un astfel de sistem, ei au constatat ca economisesc bani. S-a dovedit ca e-trainingul ajuta muncitorul sa retina de vreo patru ori mai mult si invata ceea ce trebuie sa faca de vreo doua ori mai repede.
Capital: Cat v-a luat sa puneti afacerea pe picioare.
Peter Ilica: Un an de zile.
Capital: Cat este de folosit acum e-Learningul in America?
Peter Ilica: Cam 80% din programe sunt pe sistemul online. Sunt mult mai ieftine si mai eficiente. Cu o conditie: sa actualizezi programele continuu.
Capital: Cat costa un program de e-training?
Peter Ilica: Foarte mult. Intr-o fabrica de o mie de oameni, care nu nici un sistem de instruire, si trebuie sa le dezvolti suportul de teorie, pe baza unui audit, sa formezi formatorii, sa-l implementezi, costul urca la doua milioane de dolari. Intr-un an si jumatate au totul la cheie. Softul in sine, nu este scump. Costa 98.000 de dolari. Ce se incarca in el este scump. Materialele de teorie si de practica, aplicatiile etc. Marele dezastru este acela ca dupa ce plecam noi, oamenii ramasi acolo nu mai tin sistemul la zi.
Capital: si atunci veniti dvs. sa-i ajutati si, uite asa, va merge afacerea mai departe. Acum o extindeti aici.
Peter Ilica: Din 1999 am infiintat Abbottsfield Industrial Training, la Bucuresti. Aici incerc sa transfer toata partea de productie din America. Este mult mai ieftin.
Capital: Livrati produsul si in Romania?
Peter Ilica: Este prea scump pentru Romania acum. Va veni vremea, cand intreprinderile vor fi puse sa faca fata marilor competitori pe piata. Cei care vor reusi sa se adapteze, sa-si pregateasca oamenii si sa-si reduca costurile, vor supravietui.
Carte de vizita
Peter Ilica, presedinte Abbottsfield Industrial Training
1970: Absolvent al Facultatii de Mecanica, Institutul Politehnic Bucuresti.
1970 – 1974: Inginer proiectant, IPROCHIM Bucuresti.
1975: Inginer proiectant la Constructors John Brown, Londra, Anglia.
1975 – 1979: Inginer la Texaco Canada, Edmonton, Alberta, Canada.
1979 – 1982: Inginer proiectant la Bechtel, San Francisco, California, SUA.
1982 – 1984: Proprietar al firmei Abbottsfield Engineering Services, Portland, Oregon, SUA.
1984 – Prezent: Proprietar al firmei Abbottsfield Industrial Training, Portland, Oregon, SUA.
Are doi copii, unul avocat pe Wall Street, iar celalalt are propria afacere, de productie si distributie in domeniul bauturilor.
 |
Muncitorii de la Petromidia au trecut direct la e-training
La Rompetrol exista un plan de instruire anual, alcatuit de specialistii de resurse umane, pe baza propunerilor facute de manageri si angajati cu privire la nevoile de dezvoltare. Sistemul creat a condus la responsabilizarea tuturor fata de instruire. Programul elaborat nu mai este unul impus, fapt pentru care fiecare om se implica total intr-un proces coerent.
Dat fiind numarul foarte mare de angajati implicati in programul de instruire, specialistii in resurse umane au gasit de cuviinta ca trebuie sa apeleze la sisteme moderne pentru atingerea obiectivelor, dar si pentru cresterea performantei cu eforturi materiale si umane mai mici. Astfel, s-a ajuns la ideea de introducere a unui sistem e-learning.
S-a optat in cele din urma pentru un program special pentru sectorul industrial, frecvent utilizat in America, dar total inedit pentru Romania, cu aplicatie pentru protectia muncii si PSI. “Am vrut ca toti angajatii sa poata beneficia de acelasi tip de informatii, cat mai multe, continuu actualizate si in timp cat mai scurt”, justifica alegerea Ciprian Taraca, manager dezvoltare organizationala.
In program vor intra nu numai angajatii, ci si subcontractantii companiei si vizitatorii. Normele de securitate din domeniul petrolier obliga la respectarea unor reguli si proceduri stricte pe toti cei implicati, intr-un fel sau altul, in activitatea sau in relatiile cu aceasta companie.
Sistemul de e-training dorit a presupus nu doar costuri legate de achizitia de echipament electronic si a soft-ului propriu-zis de invatare, ci si implicarea oamenilor in elaborarea lui, potrivit nevoilor, si acceptarea lui. Oamenii nu renunta usor la modelele traditionale de invatare dupa carte, cu un profesor sau intr-o clasa de curs. Initial, introducerea noului mod de abordare a pregatirii a insemnat un efort foarte mare de informatizare si de pregatire a oamenilor pentru utilizarea calculatorului.
Mai intai au fost adunate toate informatiile necesare pregatirii, legislatia, procedurile de lucru etc. Acestea au fost apoi discutate cu specialistii de la Abbottsfield Industrial Training, care au pus intr-un “scenariu” scris, vorbit si vizual, tot ceea ce va aparea pe ecranul PC-ului. Programul conceput de americani este unul foarte prietenos.
Cu o simpla apasare de buton, cursantul se conecteaza la un sistem de informatii scrise, asociate cu comentariile unui specialist si imagini elaborate pana in cel mai mic detaliu despre echipamentele sau sistemele din lectia respectiva.
Cursantul poate intelege si vedea cu precizie tot ce trebuie sa stie, poate face exercitii cu ajutorul simularilor grafice, in asa fel incat in momentul in care va fi pus sa actioneze “pe viu”, sa poata face aplicatia fara nici o greseala.
Avantajul sistemului american de e-training este faptul ca se pot introduce orice fel de modificari, in timp real, astfel incat pregatirea sa asigure dobandirea cunostintelor si abilitatilor conform cu stadiul de evolutie si schimbarile care intervin in activitatea intreprinderii. Instruirea traditionala nu permite o actualizare a informatiilor cu rapiditatea, corectitudinea si garantia pe care o asigura sistemul de e-training adus in Romania de Abbottsfield.
Acesta permite cunoasterea intregului sistem de lucru de catre fiecare angajat si interventia lui cu propuneri, in masura in care apar modificari, sau cu idei inovatoare. Programul permite un dialog, in timp real, cu specialistii in domeniile studiate si modificari pe baza propunerilor lansate online, care sunt supuse unor analize de conformitate si oportunitate.
Elaborarea si implementarea sistemului de instruire online pentru partea de mentenanta a durat un an si jumatate, iar cea de protectia muncii si PSI, un an. Investitia initiala a fost apreciabila, dar utilizarea sistemului va fi una nelimitata, data fiind capacitatea de adaptare permanenta la nevoi si schimbari.
“Noi am facut un calcul comparativ al costurilor
pe care le presupune pregatirea traditionala
si cea prin sistemul
e-Learning. Avantajele sunt net in favoarea
formulei online:
10-20 de dolari pe om.”
Ciprian Taraca, manager dezvoltare
organizationala, Rompetrol
Plusuri si minusuri in invatare
Instruirea la distanta are foarte multe avantaje. Nu trebuie insa de neglijat obstacolele in momentul in care se opteaza pentru e-training. Cel mai mare este rezistenta oamenilor la schimbare si neglijarea actualizarii permanente a sistemului cu informatii de ultima ora.
Avantaje
Reducerea costurilor de deplasare si spatiu fizic alocat pe numar de persoane.
Acces imediat la informatie (atunci cand este nevoie).
Cursantul decide singur asupra timpului si momentelor pe care le poate dedica invatarii. Invata in ritm propriu si devine responsabil.
Permite cursantilor sa interactioneze doar cu acei colegi cu care doresc sa schimbe opinii.
Permite formatorului sa personalizeze mesajele pentru participantii la formare si sa acorde sprijin in functie de nevoi.
Permite interactiunea cu persoane avand aceleasi interese, din colturi diferite ale intreprinderii si chiar ale lumii.
Permite accesul la informatie a unui numar mare de persoane.
Continutul de curs, precum si rezultatele participantilor, poate fi stocat si consultat oricand.
Sistem de gestiune integrata a cunostintelor si invatarii prin text, audio si grafica.
Continutul se poate actualiza usor.
Dezavantaje
Dotarea cu tehnologie rapida, de ultima
generatie.
Transpunerea continutului traditional in continut modulabil, adaptat noilor tehnologii.
Formatorii trebuie sa invete rolul de mentor la distanta.
Nu evalueaza competente.
Evaluarea
competentelor se poate face potrivit
sistemelor traditionale.
Costuri mari pentru productii video,
multi-media etc.
Durata mare pentru elaborarea
si implementarea sistemului personalizat
de instruire.
Cum poti ajunge manager public In Romania
A inceput competitia in a doua editie a Programului Bursa Speciala “Guvernul Romaniei”
Programul Bursa Speciala “Guvernul Romaniei” ofera sanse egale tinerilor de a studia la universitati de prestigiu din strainatate, in domenii diverse, pentru a deveni manageri publici.
Initiat in 2004, programul de pregatire a functionarilor publici cu ajutorul financiar oferit de Guvernul Romaniei continua si in acest an pe baza parteneriatului incheiat intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si reprezentanta in Romania a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Scopul participarii PNUD in acest program este de a introduce un sistem extern de monitorizare si evaluare a calitatii procesului de formare.
Programul Bursa Speciala “Guvernul Romaniei” ofera tinerilor care au bune rezultate la invatatura sansa de a se perfectiona la universitati de prestigiu din Europa si America de Nord. Programul prezinta o mare flexibilitate din punctul de vedere al domeniilor de studiu pentru care pot opta candidatii. Finantarea oferita prin intermediul programului acopera un ciclu integral de studii. Absolventii programului urmeaza sa fie repartizati pe pozitii de manageri publici dupa incheierea ciclului de studii.
Ce ofera programul
Tinerii care opteaza pentru o bursa speciala beneficiaza de:
• Posibilitatea de a opta pentru un anumit tip de studii: licenta, masterat sau doctorat.
• Posibilitatea de a alege un domeniu de pregatire: economie, drept, studii europene, relatii publice si comunicare, administratie publica, diplomatie, studii politice, relatii internationale, inginerie, educatie, agricultura, aparare nationala, ordine publica, sociologie.
• Burse in valuta, pe tip de studii:
a) studii de licenta, in limita maxima a sumei de 30.000 euro/an de studiu;
b) studii de masterat, in limita maxima a sumei de 35.000 euro/an de studiu;
c) studii de doctorat, in limita maxima a sumei de 20.000 euro/an de studiu.
• Acoperirea cheltuielile aferente stagiilor de studii in strainatate – cazare, masa, asigurare de sanatate si un transport international anual cu avionul dus-intors, la clasa economic, in limita maxima de 1.000 de euro pe luna, cu un maxim anual de 10.000 de euro.
• Consiliere de specialitate pe toata perioada concursului national, precum si pe parcursul derularii contractului;
• Repartizarea pe o functie publica de conducere sau raspundere, corespunzatoare categoriei managerilor publici, la intoarcerea in tara.
Conditii de participare
la concurs
Candidatii trebuie:
• sa fie cetateni romani, sa aiba cel mult 35 de ani la data limita stabilita ca termen de depunere a dosarelor si sa indeplineasca conditiile de studiu prevazute de lege;
• sa exprime in scris angajamentul ferm de a desfasura, ulterior absolvirii studiilor efectuate in cadrul bursei, activitate in cadrul institutiilor publice, regiilor autonome, agentilor economici cu capital majoritar de stat ori in cadrul structurilor sau organismelor internationale, in calitate de reprezentant al statului roman.
Concursul National 2005
Depunerea dosarelor de candidatura se va incheia pe data de 7 octombrie 2005. Dosarele transmise prin posta trebuie depuse la oficiu postal nu mai tarziu de 1 octombrie 2005. Cea mai importanta modificare a celei de a doua editii a concursului national consta in introducerea interviului ca etapa obligatorie.
Pentru informatii suplimentare:
www.burseguvern.ro
Pe acest site se gasesc dosarul de candidatura si regulamentul concursului. Cei interesati ne pot scrie pe forumul programului lansat la adresa
