S-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovița, ca al noualea și ultimul copil într-o familie de învățători.
În 1946, în vârsta de 28 de ani, își susținea la Universitatea din Cluj teza de doctorat cu titlul „Românii și ideea federalist”, în care demonstra, printre altele, vocația europeană a țării sale.
În 1947, George Ciorănescu se stabilește la Paris și se angajează în animarea vieții culturale a exilului românesc (inclusiv ca membru marcant al Fundației Regale Universitare Carol I din Paris).
În 1954, devine deputat în primul Parlament European (Adunarea Parlamentară a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului), cu sediul la Viena, iar în 1955 îsi începe activitatea de redactor la postul de radio „Europa Libera” din München (unde în perioada 1965-1970 va funcționa ca director-adjunct al departamentului românesc).
În 1982, preia conducerea revistei „Apozița” din München, iar în 1984 devine membru al Mișcării Federaliste Europene.
O serie de conferinţe mărturisesc implicarea sa în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main) ec.
Se stinge din viață la 6 februarie 1993.
Citește mai MULT pe Evenimentul Istoric