Prelucrarea datelor statistice privind rezultatele economiei pe trimestrul I 2000 ofera primele indicii asupra viabilitatii strategiei economice pe termen mediu.Facem precizarea ca in economia de piata nu mai exista o legatura directa intre statul planificator si modul de indeplinire a planului, ca in economia de comanda. Atributiile statului se restrang la promovarea unor politici financiare, fiscale, comerciale, de imbunatatire a mediului de afaceri, care sunt aplicate pe principiul autonomiei
Prelucrarea datelor statistice privind rezultatele economiei pe trimestrul I 2000 ofera primele indicii asupra viabilitatii strategiei economice pe termen mediu.
Facem precizarea ca in economia de piata nu mai exista o legatura directa intre statul planificator si modul de indeplinire a planului, ca in economia de comanda. Atributiile statului se restrang la promovarea unor politici financiare, fiscale, comerciale, de imbunatatire a mediului de afaceri, care sunt aplicate pe principiul autonomiei depline in intreprinderi.
Raspunsul economiei la diferitele politici ale statului este conditionat atat de fezabilitatea si adecvarea politicilor, cat si de gradul in care mediul economic asigura domnia legii, cultura de intreprindere si eficienta mecanismelor democratice.
Spre exemplu, in politica fiscala obiectivele sunt: realizarea echilibrelor fiscale, care sa consolideze liberalizarea economica si reformele structurale, reducandu-se distorsiunile generate de presiunile asupra bugetului. Se poate aprecia, din acest punct de vedere, ca limitarea deficitului bugetar in structura actualului buget este un prim succes al politicii fiscale.
Reforma sistemului de impozitare, care se inscrie in uzantele europene, are rezultate pozitive care se vor amplifica pe termen mediu, sustinute de disciplina financiara si cultura de intreprindere. Cu titlu de exemplu pentru ceea ce inseamna disciplina financiara vom prezenta cateva date de bilant ale furnizorilor de utilitati care produc periodic mari distorsiuni in intreaga economie nationala.
Pentru un om cu minimum de pregatire economica este greu de inteles cum aceleasi societati comerciale pot figura simultan in evidentele contabile ca avand restante la bugetul de stat cu plata impozitelor si taxelor si ca avand profit si distribuind dividende.
Spre exemplu, la sfarsitul anului 1999, SN Petrom avea datorii la bugetul de stat de 1.601 miliarde lei si totodata profit de 600 miliarde; Romgaz avea datorii de 1.624 miliarde lei si totodata profit 541 miliarde, din care a impartit dividende de peste 200 miliarde lei, iar Conel avea arierate la bugetul de stat de 1.498 miliarde lei si un profit de 204,2 miliarde lei inca de la sfarsitul semestrului I 1999.
Cum poate Ministerul Finantelor sa accepte un bilant pozitiv la aceste intreprinderi care figureaza in evidentele sale cu arierate bugetare de 4.723 miliarde lei la sfarsitul exercitiului!? Iata deci cum, pe fondul unor politici economice sanatoase la nivel macroeconomic, intreprinderile pot modifica rezultatele. A fost nevoie ca statul, actionarul principal, sa intervina, pentru ca majorarile de salarii in societatile comerciale de utilitati sa fie corelate in viitor cu modul in care decurge reducerea arieratelor. Ar exista astfel o motivatie suplimentara pentru accelerarea restructurarii si privatizarii.
Argumente ale stabilitatii
Un alt set de politici economice priveste reluarea procesului de crestere economica prin cresterea investitiilor. Primii pasi au fost facuti prin simplificarea procesului de autorizare si scaderea, in acest fel, a costului tranzitiei (locatia unei investitii este aleasa in functie de costurile specifice pe o anume piata). O modificare principala o constituie inlocuirea facilitatilor pentru investitori cu politici economice in domeniul investitiilor, in conditii de transparenta si tratament egal. Un indiciu asupra revirimentului in domeniul investitiilor il constituie cresterea inregistrata in luna martie 2000 la productia de bunuri intermediare (+14,5%) si cea de bunuri de capital (+13,7%), fata de luna precedenta. Aceste cresteri sunt superioare mediei inregistrate pe ansamblul productiei industriale, de +11,1%.
Alaturi de investitii, la cresterea economica contribuie si evolutia pozitiva a cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul. In comertul cu produse alimentare, vanzarile au crescut pe luna februarie cu 4,7%, iar in cel cu produse nealimentare, cu 6,6% fata de ianuarie a.c. Se va urmari chiar o crestere a consumului in perioada urmatoare, ca o masura adiacenta cresterii economice prin investitii. Se estimeaza in acest fel ca pe ansamblul economiei sa se obtina la sfarsitul trimestrului I o crestere de 1% a PIB (postcalcul).
Efectele procesului de restructurare din industrie asupra competitivitatii este cel mai bine evidentiat de atingerea in luna februarie a unui nivel de varf pentru ultimii zece ani, a valorii absolute a exporturilor: 837 milioane USD. Trendul se mentine si in luna martie, astfel ca pe ansamblul trimestrului I 2000 cresterea exportului este de 30% fata de aceeasi perioada din 1999.
Desi modificarile sistemului fiscal au generat pe termen scurt influente asupra nivelului preturilor la o serie de produse care beneficiau de TVA redus, totusi rata medie a inflatiei pe primele trei luni din anul 2000 a fost de numai 2,8% fata de 4,1% in lunile corespunzatoare din 1999.
Reconstituirea treptata a rezervei valutare a BNR la nivelul de 1,7 miliarde USD in valuta si 923 milioane USD in aur, mult peste platile scadente in acest an, de circa 800 milioane USD, creeaza premisele cresterii credibilitatii externe a tarii. Un prim efect ar fi posibilitatea lansarii de noi obligatiuni pe piata externa, cu o dobanda medie anualizata de circa 10%. Rezultatele pozitive ale politicilor economice adoptate de Executiv in sensul Strategiei fac mai facila atingerea consensului in ceea ce priveste Planul de implementare a strategiei pe termen mediu, plan ce se finalizeaza in prezent pentru a fi inaintat la Bruxelles.