Majoritatea amatorilor de tenis au venituri peste medie. Şi asta pentru că un astfel de hobby presupune cheltuieli pe care cei cu venituri mici nu şi le permit. Atât Bucureştiul, cât şi provincia oferă oportunităţi celor interesaţi să practice tenisul. Întrebarea este cine îşi permite să practice acest sport? Pentru cei neiniţiaţi, e nevoie de un antrenor, iar unul bun costă peste 20 de euro/oră, la care trebuie adăugată şi chiria pentru teren, care poate ajunge la
Majoritatea amatorilor de tenis au venituri peste medie. Şi asta pentru că un astfel de hobby presupune cheltuieli pe care cei cu venituri mici nu şi le permit.
Atât Bucureştiul, cât şi provincia oferă oportunităţi celor interesaţi să practice tenisul. Întrebarea este cine îşi permite să practice acest sport? Pentru cei neiniţiaţi, e nevoie de un antrenor, iar unul bun costă peste 20 de euro/oră, la care trebuie adăugată şi chiria pentru teren, care poate ajunge la 15 euro/oră. Mai adăugăm, evident, şi echipamentul. Un jucător are nevoie de minimum două-trei rachete, iar una nouă, de calitate, poate costa cel puţin 150 de euro. Racordajele şi racordatul rachetelor (un racordaj se poate rupe în câteva zile), încălţămintea, tricourile şi pantalonii, seturile de mingi (numai ele costă circa zece euro) adaugă 700 de euro la costurile totale. Mai departe, joci mai mult, plăteşti mai mult.
De altfel, unul dintre motivele pentru care tenisul a fost considerat o perioadă îndelungată un sport nobil este reprezentat şi de costurile pe care le presupune practicarea acestuia. Alături de bazele din Bucureşti, din care cele mai cunoscute sunt Tenis Club Herăstrău, Tenis Club 2000 sau Tenis Club Bucureşti, sportul alb se mai poate practica şi în Sibiu, în cadrul bazei sportive Pamira, în Braşov (baza Olimpia), în Timişoara (Tenis Club Tivoli) şi chiar în oraşe mai mici, precum Câmpina (baza Fibec).
Tenisul începe să piardă teren în faţa golfului
Practic, la fel de scump, golful a început să strângă foarte mulţi pasionaţi sau doar „adaptaţi“ la o nouă modă. În prezent, investiţiile în terenuri de golf în România le depăşesc cu mult pe cele în terenurile de tenis, chiar şi în situaţia în care sunt mult mai costisitoare. Totuşi, fie că investeşti în golf, fie în tenis, pe lângă bani e nevoie şi de pasiune. „Eu nu am făcut acest club pentru a fi rentabil, ci pentru ca tinerii jucători să aibă toate condiţiile pentru a face performanţă. În plus, acest gen de afaceri va evolua foarte greu din cauza recuperării investiţiei pe termen lung“ spune Marian Sotae, preşedintele clubului Tenis 2000 din Bucureşti.
Există însă şi variante mai ieftine. În afară de terenurile de închiriat sau de cluburile din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Sport, au apărut pe piaţă şi o serie de şcoli de tenis care funcţionează în regim nonprofit. Costurile sunt superioare celor din cluburile şcolare, dar mult inferioare faţă de închiriatul terenurilor şi al instructorului particular, preţul reprezentând, în fapt, amortizarea cheltuielilor de întreţinere a terenurilor. Aici se poate învăţa tenis pentru doar 50 de lei/lună pentru copii, şi 200-300 de lei lunar pentru adulţi, în funcţie de numărul de ore jucate.
Pentru cei cu adevărat pasionaţi şi cu putere financiară mai apare o variantă. Terenul construit acasă. Un teren de zgură, amenajat rezonabil, poate necesita o investiţie de aproximativ 3.000-4. 000 de euro. Atenţie! Împrejmuirea costă şi ea cam 1.000 de euro şi asta în cazul celei mai ieftine. Dacă la toate acestea se adaugă şi o copertină (sub formă de balon), care să permită jocul pe vreme rea, investiţia se majorează cu 20.000 – 50.000 de euro.