În noul studiu, cercetători de la Cooperative Institute for Research in Environmental Sciences (CIRES), aparţinând Universităţii Colorado Boulder, au studiat nivelurile de ozon deasupra emisferei nordice, transmite space.com
Un factor de poluare
Conform sursei menționate, ozonul aflat în straturile joase ale atmosferei este considerat un factor de poluare şi nu are legătură cu stratul de ozon, aflat la altitudini mult mai ridicate în atmosferă şi care protejează viaţa pe planetă de radiaţiile solare puternice.
În urma analizei datelor cu privire la ozon, ce au fost colectate de avioane comerciale, echipa de cercetători a aflat că valorile ozonului erau foarte scăzute în perioada 1994-2004, dar au crescut foarte mult între 2011 şi 2016.
Creşterea nivelului de ozon din straturile inferioare ale atmosferei terestre este foarte importantă deoarece „înseamnă că pe măsură ce încercăm să limităm la nivel local poluarea, această strategie s-ar putea să nu funcţioneze atât de bine cum am crezut”, a comentat coordonatorul acestui studiu, Audrey Gaudel, cercetător CIRES care lucrează în cadrul Laboratorului de Ştiinţe Chimice al Administraţiei Naţionale americane pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA).
De asemenea, studiile anterioare asupra ozonului nu au reuşit să înţeleagă foarte bine tendinţele din emisfera nordică din cauza insuficienţei staţiilor de monitorizare şi a datelor obţinute din satelit care de multe ori se contrazic unele pe altele.
„În cadrul unui efort internaţional anterior, denumit Tropospheric Ozone Assessment Report, am aflat că măsurătorile din satelit nu concură în ceea ce priveşte semnele schimbării concentraţiei de ozon din troposferă: nu puteam stabili dacă nivelul ozonului creşte sau scade la scară globală în ultimul deceniu. Acest lucru este îngrijorător ţinând cont de impactul pe care ozonul îl are asupra climei, sănătăţii şi vegetaţiei”, a declarat Gaudel.
Echipa a apelat la o abordare unică
Pentru a ocoli aceste probleme, echipa a apelat la o abordare unică, bazându-se pe datele cu privire la ozon adunate de avioanele comerciale în cadrul programului Europe’s In-Service Aircraft for the Global Observing System (IAGOS).
„Aceste date ne oferă informaţii mai degrabă regionale, dar dacă sunt acoperite suficient de multe regiuni, putem să obţinem o imagine la nivel global. Începând cu 1994, în cadrul programului IAGOS a fost măsurată concentraţia atmosferică de ozon la nivel mondial, folosindu-se acelaşi instrument instalat pe fiecare avion, ceea ce ne-a oferit măsurători consistente de-a lungul timpului şi în diferite regiuni cu privire la concentraţiile de ozon de la suprafaţa planetei şi din straturile superioare ale troposferei”, explică Gaudel.
Echipa a folosit datele obţinute prin programul IAGOS din troposferă din 11 locaţii diferite din emisfera nordică în perioada 1994 – 2016. În această perioadă, avioanele au înregistrat 34.600 de profiluri diferite ale concentraţiei de ozon în aceste locaţii.
Folosind aceste date, echipa a ajuns la concluzia că nivelurile medii de ozon din troposferă au crescut cu 5% pe decadă. În plus, în timp ce concentraţia de ozon a scăzut în regiunile aflate la latitudini mai mici, în troposfera inferioară, în troposfera superioară de deasupra Europei şi Statelor Unite a crescut puternic, rezultând o creştere generală a concentraţiei acestui gaz din troposferă.
Conform cercetătorilor, răspunzătoare pentru această creşteri este poluarea produsă de oameni, industria şi automobilele generând creşteri ale nivelurilor de oxid de azot din troposferă, care este principalul precursor al ozonului.