Un studiu global privind mobilitatea orașelor dezvăluie impactul COVID-19 asupra obiceiurilor de transport
Conform unui studiu recent publicat în The Lancet Public Health, pandemia 19 a schimbat modelele de mobilitate la nivel global, influențând condusul, mersul pe jos și utilizarea transportului public. Sub conducerea unei echipe globale care a inclus cercetători de la Washington University’s Brown School din St. Louis, studiul a examinat date din aproape 300 de locații pentru a determina modul în care modelele de mobilitate urbană s-au schimbat pe parcursul pandemiei.
„Pandemia de COVID-19 a creat un „experiment natural” global, oferindu-ne o oportunitate unică de a studia în timp real schimbările în mobilitatea urbană”, a declarat Rodrigo Reis, profesor la Brown School și unul dintre autorii studiului.
COVID-19. În timpul primelor închideri din 2020, a avut loc o scădere dramatică a tuturor modurilor de mobilitate
Din ianuarie 2020 până în februarie 2022, echipa a analizat datele din rapoartele Apple Mobility Trends Reports, care acopereau 296 de locații din întreaga lume. În timpul primelor închideri din 2020, studiul a descoperit o scădere dramatică a tuturor modurilor de mobilitate. Dar până în aprilie 2020, mobilitatea a început să se îmbunătățească în ritmuri diferite, în funcție de factori precum condițiile economice, aglomerația din orașe și intensitatea pandemiei.
„Atunci când luăm în considerare o viitoare pandemie, acest studiu arată rolurile complementare pe care le pot juca mai multe sectoare, inclusiv planificarea transporturilor, designul urban și asistența medicală, pentru a răspunde atât problemelor de sănătate publică existente, cât și celor noi”, a declarat Reis.
„Integrarea și coordonarea politicilor și acțiunilor care promovează planificarea urbană sănătoasă, inclusiv transportul activ, va ajuta la protejarea viitoare a orașelor împotriva impactului pandemiilor.”
Conducerea auto și mersul pe jos s-au redresat mai rapid în orașele cu densitate mai mică
Conducerea auto și mersul pe jos s-au redresat mai rapid în orașele cu densitate mai mică, însă centrele metropolitane dense dependente de transportul public s-au redresat mai lent. Conducerea și mersul pe jos au fost mai frecvente în orașele cu rate de infecție mai ridicate, în timp ce transportul public a fost utilizat în orașele cu cazuri mai scăzute.
Pentru a ghida viitorul design urban care promovează comunități mai sănătoase și mai reziliente, studiul a analizat, de asemenea, peste 500 de politici internaționale privind mobilitatea și transportul activ.
„Transportul activ, cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta și transportul public, are beneficii bine cunoscute pentru sănătate”, a declarat Reis.
Acesta oferă și alte beneficii secundare, inclusiv sociale, economice și de mediu, și reduce riscul de diabet, boli cardiovasculare și mortalitate timpurie. Problemele urbane majore, inclusiv bolile cronice, poluarea aerului, emisiile de carbon, siguranța traficului și aglomerația, pot fi toate abordate în tandem prin mobilitatea activă.
