Afacerile dedicate celor cu gusturi diferite, celor ce iubesc adrenalina sau celor ce vor să şocheze nu au fost nici ele ocolite de criză, dar au câteva atuuri ce le menţin optimismul.
Primul as din mâneca businessurilor care se adresează clienţilor nonconformişti este faptul că, în general, aceştia nu duc lipsă de resurse financiare. „Se simte criza şi la noi, însă nu chiar aşa de mult, având în vedere că publicul nostru ţintă are, în majoritate, venituri peste medie“, explică Adrian Drenciu, proprietarul magazinului online sportextrem.ro.
Un alt avantaj: pentru pasiunile lor, oamenii sunt gata, uneori, să-şi cheltuiască ultimii bani. „Eu şi ajutorul de şomaj tot pe haine ciudate l-aş da“, spune Maria V., o bucureşteancă al cărei stil vestimentar poate fi catalogat, cu blândeţe, ieşit din comun.
Un al treilea privilegiu: viitorul sună bine. Mulţi dintre cei care azi conduc afaceri de nişă sunt încrezători că anii ce vor urma le vor aduce o creştere a bazei de clienţi. „Piaţa potenţială e foarte mare şi, pe măsură ce românii vor cunoaşte acest sport, numărul de practicanţi va creşte“, afirmă Marian Bobe de la kiting.ro, un magazin online şi organizator de cursuri pentru cei interesaţi de kiting – un sport ce presupune rularea pe sol sau alunecarea pe apă, zăpadă ori gheaţă folosind forţa vântului, prin intermediul unor zmeie speciale. Nu în ultimul rând, multe din aceste businessuri se desfăşoară pe internet, un mediu ce le oferă, cu costuri reduse, accesul la o piaţă de câteva milioane de utilizatori.
Unii, însă, precum cei de la magazinul de muzică Off the Record de pe Lipscani, au avut curajul să dea piept cu lumea reală. Asta chiar dacă o bună parte din oferta lor se adresează unui segment foarte subţire al melomanilor din România, cei interesaţi de trupele necomerciale şi de underground sau de prezentări inedite ale produsului muzical (de exemplu, discuri de vinil cu albume recente).
Banii şi pasiunea se amestecă
Marian Bobe mărturiseşte, râzând, că şi-a lansat afacerea ca urmare a sfaturilor şi presiunilor venite din partea soţiei, tocmai pentru că atenta la bugetul familiei ori de câte ori avea nevoie de bani pentru kiting.
Şi alţii, ca timişoreanul Alexandru Brînduşesc şi soţia sa, care au pus bazele unui magazin online de îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii şi muzică pentru fanii heavy-metal (beautyofpain.ro), au împletit pasiunea cu businessul. „Anul acesta, cam suntem la limită – plătim chiria la depozit, salariile şi ne întreţinem familia. Însă anii trecuţi a mers destul de bine. Oricum, toamna începe sezonul pentru noi, care culminează în decembrie. Sperăm să ne revenim“, afirmă acesta.
În 2006, afacerea familiei de rockeri din Timişoara a avut venituri de peste 50.000 de euro; în 2007, acestea au depăşit 60.000 de euro, iar în 2008, au trecut de 70.000 de euro. „Avem un avantaj că printre clienţi sunt şi artişti, care au nevoie permanent de anumite articole, şi că, oricum, majoritatea clienţilor sunt fideli – cumpără o dată şi revin peste o anumită perioadă“, adaugă Alexandru Brînduşesc.
Şi bucureştenii de la Extrema Terra SRL, firma care deţine Romanian Adventure, entitate specializată, după cum îi arată şi numele, în organizarea de vacanţe şi teambuildinguri sub semnul adrenalinei, au atins, în 2008, o cifră de afaceri de 40.000 de euro, iar concurenţii lor timişeni de la Vertical Adventure SRL chiar s-au apropiat de 100.000 de euro, obţinând un profit net de circa 40.000 de euro. Semn că sunt destui cei care cred că petrecerea timpului liber sau socializarea între angajaţii unei companii poate avea strânsă legătură cu termeni precum tiroliană, rafting sau parapantă.
Nu te îmbogăţeşti, nici nu mori de foame
Sunt şi afaceri din domeniu care se plâng că nu o duc chiar grozav. „Anul trecut a fost bine, dar în 2009, avem o scădere de 50%“, mărturiseşte Bogdan Iliescu, managerul salonului Roxy Tattoo din Bucureşti. El spune că, totuşi, sunt zeci, chiar sute de clienţi pe lună. Marea majoritate a acestora vine pentru tatutaje, „poate 5% să fie interesaţi de piercinguri“, şi, în ciuda aparenţelor, cei mai mulţi dintre cei care îşi fac tatuaje sunt persoane aşezate, cu venituri mari, liber profesionişti sau angajaţi ai multinaţionalelor.
Nici alte „mofturi“, de la bodypainting la distribuţia de filme de artă şi scuba diving intensiv la tropice, nu sunt tocmai asaltate de clienţi anul acesta. Însă, după cum mărturiseşte Bogdan Iliescu, „sunt conştient că activez pe nişa nişei, ca să zic aşa, deci nu pot spune că sunt dezamăgit“.
Se simte criza şi la noi, însă nu chiar aşa de mult, având în vedere că publicul nostru ţintă are, în majoritate, venituri peste medie.
Adrian Drenciu, sportextrem.ro
1.000 de euro costă, în medie, un costum complet de scuba diving. În general, sporturile extreme sunt destinate celor ce au câştiguri la nivel occidental
