În decizia sa definitivă, Curtea a respins toate argumentele prezentate de guvernele din Marea Britanie şi Olanda, hotărând că Islanda nu a încălcat prevederile directivei privind garanţiile ce trebuiau plătite deponenţilor Icesave, având în vedere amploarea crizei sistemice cu care Islanda s-a confruntat.
Autorităţile islandeze au salutat decizia Curţii. "Este o mare bucurie că apărarea Islandei a avut câştig de cauză în dosarul Icesave. Decizia Curţii AELS pune punct unei lungi dispute", a afirmat guvernul islandez într-un comunicat.
Această dispută a apărut după ce Landsbanki, cea mai mare banca privată islandeză, a atras mai multe mii de deponenţi din Marea Britanie şi Olanda prin oferirea unor conturi cu dobânzi mari la banca online Icesave. După ce Landsbanki a dat faliment, Islanda a fost obligată să-şi naţionalizeze de urgenţă sistemul bancar fără a-i despăgubi pe deponenţii Icesave. În consecinţă, guvernele britanic şi olandez au rambursat depozitele pe care cetăţenii lor le aveau la Icesave şi ulterior au cerut Islandei să le plătească sumele datorate. Însă, în 2010 şi 2011 islandezii au respins prin referendum modalităţile de rambursare negociate de Londra şi Haga, afirmând că nu există o obligaţie legală pentru a-şi asuma pierderile unei bănci private.
Comisia Europeană a decis să dea Islanda în judecată la AELS pentru încălcarea unei directive europene referitoare la garantarea depozitelor bancare, care obligă la rambursarea unei sume de minim 20.000 de euro pentru deponenţii unei bănci care a dat faliment. Potrivit Islandei, directiva obligă un stat să creeze un fond de garantare a depozitelor, dar nu şi să-l finanţeze cu bani publici. Din sumele care au rezultat din vânzarea activelor Landbanski, Islanda a rambursat peste jumătate din sumele datorate şi speră să regleze toate solicitările în decursul următorilor trei ani.
Sursa: Agerpres
