"Doar un utilizator din cinci (21%) consideră, în prezent, că este ameninţat de ceva în mediul online. În acelaşi timp, aproape o treime dintre utilizatori (29%) au căzut victime unor escrocherii ale infractorilor cibernetici (de exemplu, 8% dintre utilizatori s-au confruntat cu spargerea conturilor, iar 22% – cu infectarea cu malware a dispozitivelor). Cu toate acestea, doar 60% dintre utilizatori au soluţii de securitate instalate pe toate dispozitivele folosite pentru a accesa Internetul", se arată în document.
Potrivit acestuia, mulţi utilizatori subestimează ameninţările cibernetice chiar şi după ce se confruntă cu ele, iar această atitudine le afectează, inevitabil, siguranţa.
"Mulţi utilizatori nu se aşteaptă – credem noi – să se confrunte personal cu ameninţări cibernetice, aşa că nu îşi instalează soluţii de securitate pe dispozitive şi se comportă imprudent în mediul online. Acest lucru îi transformă într-o pradă uşoară pentru infractorii cibernetici. 29% dintre utilizatori au fost afectaţi de ameninţări online. Facem apel la toţi utilizatorii să se informeze mai mult şi să adopte o atitudine responsabilă, pentru protecţia lor şi a celor dragi" a declarat Andrei Mochola, head of consumer business la Kaspersky Lab.
Kaspersky Lab a lansat Kaspersky Cybersecurity Index – primul raport global care măsoară nivelul ameninţărilor cibernetice cu care se confruntă utilizatorii de Internet.
Cum arată un atac cibernetic de 100.000 dolari
Conform studiului Riscuri de securitate IT în companii 2016, realizat de Kaspersky Lab, costul unui atac de tip cryptomalware suportat de o companie mică sau mijlocie, a fost, în medie, de până la 99.000 de dolari, pe parcursul anului trecut. Chiar dacă infractorii cibernetici nu garantează înapoierea datelor, 34% dintre antreprenori recunosc că au plătit celor care i-au şantajat.
Pagubele totale cauzate de atacurile crytpomalware rezultă din mai mulţi factori, printre care:
– suspendarea parţială sau completă a activităţilor companiei (procese interne, tranzacţii financiare etc.);
– pierderea unor date valoroase (financiare sau informaţii despre anumite proiecte, baze de date despre clienţi sau parteneri etc.);
– riscuri reputaţionale.
Pagubele totale pot fi împărţite în două categorii: răscumpărarea şi pierderile colaterale. Pagubele totale sunt, în mare, influenţate de deficienţele apărute în activitatea de prevenţie, din partea personalului IT (sisteme administrate defectuos, backup-uri învechite sau inexistente, parole slabe, software care nu este actualizat cu regularitate etc.). Potrivit cercetării Riscuri de securitate IT în companii 2016, peste 30% dintre reprezentanţii companiilor mici şi mijlocii au spus că au pierdut cantităţi importante de date din cauza unui program cryptomalware.
AGERPRES
