Un vaccin pe bază de ARNm care programează organismul să lupte împotriva cancerului pancreatic are rezultate promițătoare.
Un studiu realizat recent a analizat dacă un vaccin terapeutic pe bază de ARNmesager poate reduce riscul de revenire a cancerului pancreatic, după ce tumora a fost îndepărtată prin intervenție chirurgicală, scrie Mscc.org.
Vaccinurile ARNm sunt personalizate pentru fiecare individ. Ele folosesc proteine din tumorile pancreatice, numite neoantigene, pentru a alerta sistemul imunitar că celulele canceroase sunt străine. În acest fel, vaccinul ARNm antrenează organismul să se protejeze împotriva celulelor canceroase.
Vaccinul pare să fi prevenit sau să fi întârziat recidiva
Studiul de fază 2 al acestui vaccin terapeutic pe bază de ARNmesager urmărește rezultatele unui studiu de fază 1 care a implicat 16 pacienți cu cancer pancreatic. Există date conform cărora vaccinul pare să fi prevenit sau să fi întârziat recidiva la aproximativ jumătate dintre pacienții care l-au primit.
„Suntem încântați să testăm vaccinuri ARNm personalizate la mai mulți pacienți cu cancer pancreatic”, spune chirurgul Vinod Balachandran, care a condus studiul de fază 1 în colaborare cu Genentech și BioNTech, o companie de imunoterapie.
De ce cancerul pancreatic este atât de mortal
Cancerul pancreatic este una dintre cele mai letale afecțiuni maligne, fatală la 88% dintre pacienți. De asemenea, este unul dintre cancerele cele mai greu de tratat. Tumorile pot fi îndepărtate chirurgical, dar revin în șapte până la nouă luni la 90% dintre pacienți. Chimioterapia poate ajuta la prelungirea vieții, dar rareori este un remediu. Radiațiile, imunoterapia și terapiile țintite nu funcționează nici ele.
La aproape trei ani de la diagnosticul crunt, Anne Brigham a declarat că scanările regulate nu au mai arătat nicio urmă de cancer în pancreas. Ea a fost unul dintre cei 16 participanți la testul noii terapii experimentale.
Jumătate dintre pacienți au reacționat
Dintre cei 16 pacienți care au reușit să finalizeze toate fazele studiului, opt au răspuns la vaccin, sistemul lor imunitar fiind învățat cum să recunoască și să lupte împotriva celulelor canceroase. Niciunul dintre cei opt nu a avut o recidivă. În testele de sânge, toți cei opt respondenți au făcut celule T împotriva tumorilor, iar acestea au persistat timp de cel puțin doi ani, în ciuda ședințelor de chimioterapie pe care le au făcut ulterior.
”Cred că este cu adevărat promițător. Acest test arată eficiența platformei ARN mesager și versatilitatea sa. Metoda le permite medicilor să adapteze aceste vaccinuri la tumora specifică a fiecărui pacient, într-un timp destul de scurt”, a declarat dr. Neeha Zaidi, medic oncolog la Johns Hopkins Kimmel Cancer Center.
Stimularea celulelor T
Studiul nu a fost conceput pentru a testa dacă vaccinurile vor fi eficiente. Cercetătorii au dorit să vadă dacă terapia este sigură și chiar fezabilă. De asemenea, au vrut să vadă dacă regimul în trei etape pe care îl testau ar crea răspunsurile imune dorite.
Pentru acest prim studiu, medicii au îndepărtat chirurgical tumorile pacienților și au trimis țesutul la un laborator din Germania, unde oamenii de știință au secvențiat codul genetic din tumori și din sângele pacienților.
Ei au comparat apoi acele seturi de gene pentru a le găsi pe cele care au fost modificate în celulele canceroase. După ce au identificat genele modificate, le-au trecut printr-un program de calculator, lăsându-l să le aleagă pe cele care ar fi cele mai eficiente ținte. Apoi au făcut vaccinurile ARNm personalizate.
Pacienții au primit opt doze, care au fost perfuzate în sânge, și nu injectate în mușchi. Asta pentru că cercetătorii încercau să stimuleze o parte ușor diferită a sistemului imunitar. Sângele circulă prin sistemul limfatic, unde ganglionii limfatici și organele limfatice, precum splina, ajută la formarea celulelor T.
După cele opt doze „imuno”, așa cum le numește Brigham, pacienții au primit șase luni de chimioterapie. Apoi au primit un ultim rapel.