Alertă meteorologică la nivel european. Un vortex stratosferic, care s-a format la Polul Nord, va afecta întreaga Europă, inclusiv România. Ce se întâmplă cu vremea și ce temperaturi se anunță în această iarnă?
Semnal de alarmă la nivel mondial. ANM avertizează. Potrivit meteorologilor, un nou vortex stratosferic a apărut la Polul Nord și va continua să se intensifice până la iarnă. Specialiștii susțin că fenomentul meteorologic extrem urmează să fie amplificat de o anomalie puternică a vânturilor estice care vin dinspre tropice, interacțiune ce are loc periodic, la intervale de câţiva ani, şi care a provocat în trecut ierni deosebit de friguroase în Europa şi SUA.
Amintim faptul că schimbările de vreme au început deja să se resimtă în România. Prima ninsoare a fost întregistrată deja pe Transfăgărșan, la finalul lunii septembrie, iar n continuare, estimările meteorologice arată că stratul de zăpadă la munte va depăşi în decembrie 80 de cm.
În ceea ce privește situația din timpul iernii, meteorologii anunță sărbători fără zăpadă. Mai exact, iarna din acest an nu va fi cu mult diferită de cea din 2020. În luna decembrie se vor înregistra temperaturi în medie deasupra limitei de zero grade în general, mai puțin în nordul țării unde ar putea coborî până la minus cinci grade, respectiv minus 1 grad, anunţă ANM.
Pe de altă parte, în cazul vortexului polar, meteorologii explică că acesta este asemănător cu un ciclor care se formează în momentul în care stratosfera de la Polul Nord începe să se răcească, stratosfera fiind stratul aflat deasupra norilor şi mişcărilor înregistrate în interiorul păturii inferioare a atmosferei (troposferă), explică severe-weather.eu.
Cum se formează vortexul stratosferic
Stratosfera este uscată și are o grosime de aproximativ 30 de kilometri, iar aici se află şi stratul de ozon. Şi, cu toate că distanţele pot părea foarte mari, vortexul polar stratosferic afectează condiţiile meteorologice de pe Pământ, în special în privinţa fenomenelor din emisfera nordică.
În momentul în care vine toamna, anual, Polul Nord începe să se răcească treptat, în vreme ce regiunile sudice continuă să primească suficientă căldură de la Soare. Totodată, diferenţa de temperatură determină și ea o scădere a presiunii atmosferice în regiunile polare, ceea ce duce la formarea unui ciclon.
Amintim faptul că anul 2020 a fost cel mai călduros an din istorie și 2021 a continuat în aceeași notă climatologică. Au fost emise coduri de caniculă, valuri de căldură, dar și un disconfort termic accentuat, iar lucruri similare ar urma să fie valabile și în următorii ani. În același timp, temperaturile extreme, care au alternat cu episoadele de instabilitate atmosferică accentuată, cu ploi torențiale, vânt puternic, vijelii, descărcări electrice și grindină ar putea reveni și ele.