Într-o ”declaraţie finală”, datată 3 mai şi distribuită presei, organizaţia clandestină spune ”că-şi desfiinţează structurile” şi pune capăt oricărei activităţi politice”.
Înfiinţată în 1959, în timpul dictaturii lui Francisco Franco, ETA a ucis cel puţin 829 de persoane într-o campanie de asasinate şi atentate cu bombă în Spania şi în Franţa, în numele independenţei ”Euskal Herria”, formată din Ţara Bacilor spaniolă şi franceză, şi din Navarra.
Decimată ca urmare a arestării şefilor săi, respinsă de populaţie, organizaţia, clasată drept teroristă de către Uniunea Europeană, a renunţat deja la violenţă în 2011 şi şi-a predat armele în 2017.
ETA a mai făcut un pas anunţând într-o scrisoare, datată 16 aprilie şi publicată miercuri de presa spaniolă, că ”şi-a dizolvat complet toate structurile”.
Scrisoarea era destinată unor personalităţi care au încurajat-o să renunţe la violenţă, precum Kofi Annan, fost secretar general al ONU, sau Gerry Adams, fost lider al partidului irlandez Sinn Fein, potrivit unui membru al guvernului regional basc.
Joi, şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, a avertizat ETA că nu trebuie să spere la o scutire de pedeapsă pentru dizolvarea sa.
”Orice ar face, ETA nu va găsi nici o portiţă şi nici o scutire de pedeapsă pentru crimele sale”, a declarat Rajoy într-un discurs televizat rostit din Logrono (nord). ”Nu-i datorăm nimic şi nu trebuie să-i fim recunoscători pentru nimic”, a adăugat el.
”Orice proiect al ETA a fost un eşec răsunător. Ea n-a obţinut nimic asasinând sute de persoane, nici când a încetat să mai ucidă, deoarece capacitatea sa de acţiune a fost anihilată de către forţele de securitate, şi nu va obţine nimic cu noile operaţiuni de propagandă”, a mai spus Rajoy.AGERPRES
