Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă, Josep Borrell, a avertizat, joi, că vecinătatea Europei „este în flăcări” dincolo de un război în Ucraina, ale cărui „unde de șoc” au fost resimțite în întreaga lume în termenii prețurilor la energie și la alimente.

Avertisment lansat de Josep Borrell

„Vecinătatea noastră este în flăcări. Criză în Moldova și Serbia, Kosovo, Siria, Libia”, a afirmat el la un eveniment organizat de Universitatea IE, la Madrid. Borrell a susținut cuvintele Secretarului General al Națiunilor Unite, António Guterres, când a avertizat asupra marilor provocări cu care se confruntă lumea dincolo de Ucraina și asupra necesității de a le aborda pe toate în mod egal.

Borrell a povestit că, la momentul invaziei ruse din Ucraina, a înțeles imediat că „istoria s-a schimbat”, că se deschide o „nouă pagină” a acesteia și că decizia luată de președintele rus Vladimir Putin va aduce consecințe pentru întreaga lume, mai ales pentru ucraineni. În acest sens, el a salutat reacția promptă a UE, care a alocat până acum aproximativ 50.000 de milioane de euro în ajutor militar, economic și umanitar Ucrainei.

„Factura este mare, dar mult mai mult pentru ucrainenii care pierd mulți oameni și a căror țară este distrusă”, a deplâns el.

„Trebuie să fim siguri că Ucraina va învinge”, a subliniat Borrell, care a regretat încă o dată dependența de combustibilii fosili care vin din Rusia, ca şi în alte ocazii anterioare. „Acest lucru nu a început cu războiul, dar războiul a înrăutățit situația”, a spus el.

„Prețul energiei este prețul libertății. Ucrainenii plătesc pentru asta. Am avut o dependență excesivă de gazul rusesc”, a recunoscut șeful diplomației europene, care a citat modul în care statele membre UE, precum Ungaria sau Germania, aveau Rusia aproape singurul furnizor.

„Am aflat că intențiile strategice ale furnizorilor și natura regimului țării care te aprovizionează contează foarte mult, dar am fost foarte naivi pentru că, după invadarea Crimeei din 2014, am continuat să ne creștem dependența de gazul rusesc și chiar am construit noi gazoducte”, a recunoscut el.

Dependența de gazul rusesc „a fost călcâiul lui Ahile”

Totuși, Borrell a subliniat că în „foarte scurt timp” Europa a reușit să scape de această dependență de gazul rusesc. „A fost călcâiul lui Ahile pentru noi”, a spus el. „Germania nu folosește astăzi nicio singură unitate de energie din Rusia și, până la sfârșitul anului, toate țările europene vor fi tăiat orice dependență”, a spus el.

Excepție poate fi Ungaria fie din „motive politice”, fie pentru că este „o țară fără ieșire la mare”, a punctat Borrell, care, pe de altă parte, a prezis un scenariu prost pentru Rusia datorită sancțiunilor economice care continuă să sosească nu doar din Europa, ci şi de la alți parteneri precum Statele Unite sau Canada.

„Majoritatea zăcămintelor de gaze ale Rusiei se vor epuiza. Au multe, dar în ape adânci din Arctica și nu au tehnologia necesară pentru a exploata aceste câmpuri. Dacă vor să dezvolte un nou zăcământ de gaze, au nevoie de tehnologie occidentală. Și deocamdată nu o au și nici nu o vor avea”, a spus el.

Trebuie să consumăm mult mai multă energie

Spre deosebire de începutul războiului, când autoritățile au cerut populației să consume mai puțină energie, nu doar pentru a face față schimbărilor climatice, ci și pentru a contracara dependența energetică, acum, Borrell susține că „soluția nu va veni folosind mai puțină energie”.

„Poate pentru noi, care folosim multă energie. Dar în Africa sunt 600 de milioane de oameni care nu au văzut niciodată un bec electric, care nu știu ce este electricitatea și 40 la sută din omenire nu a folosit niciodată internetul”, a spus Borrell, scuzând aceste țări pentru că nu pot avea alternative la combustibilii fosili din cauza lipsei de infrastructură și de finanțare pentru sursele regenerabile.

„Dacă dorim ca oamenii să-și crească nivelul de bunăstare, trebuie să consumăm mult mai multă energie. Întrebarea este de unde va veni această energie”, a spus Borrell.

Pericolul Chinei pentru Occident

Cealaltă mare chestiune abordată de Borrell a fost provocarea pe care o reprezintă China pentru Occident, din moment ce gigantul asiatic a devenit unul dintre principalii parteneri comerciali în spații care până în urmă cu câteva decenii îi erau străine și principalul competitor tehnologic, de exemplu, al Statelor Unite, care folosesc argumente de „politică de securitate națională” pentru a le interzice companiilor americane să facă schimburi comerciale cu cele chineze.

„Statele Unite vorbesc despre un deceniu decisiv care urmează și în zece ani vor să împiedice China să devină numărul unu în tehnologie. Acest lucru va necesita accelerarea inovației interne și creșterea subvențiilor”, a spus Borrell.

Totuși, Borrell a insistat că obiectivul nu este să se pună capăt ascensiunii Chinei, lucru despre care admite că „oricum ar fi imposibil”, ci mai degrabă „să încercăm să controlăm dependența” care poate opri ţara asiatică. „Cooperarea cu China va continua, dar va fi controlată. Și aceasta este lupta. (…) Dependența noastră tehnologică este mai mare astăzi decât dependența noastră energetică de Rusia”, a recunoscut el, potrivit ABC.