Ce presupune această rezoluție a Parlamentului European?

Rezoluţia denunţă o ‘corupţie sistemică’ în Ungaria, ameninţările împotriva drepturilor persoanelor LGBT+ şi ale profesorilor, precum şi practica guvernării prin decrete.

Ea a fost adoptată cu 442 voturi pentru, 144 împotrivă şi 33 de abţineri de către eurodeputaţii reuniţi în sesiune plenară la Bruxelles.

Rezoluţia nu este constrângătoare, iar perspectiva de a vedea Ungaria privată de preşedinţia Consiliului UE pare improbabilă, scrie AFP.

Conform principiului rotaţiei, Ungaria urmează să deţină preşedinţia semestrială a Consiliului UE între iulie şi decembrie 2024, după Belgia şi înaintea Poloniei.

Parlamentul European își pune semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea Ungariei

Parlamentul European ‘se întreabă cu privire la capacitatea Ungariei de a se achita de această misiune în mod credibil în 2024 având în vedere nerespectarea de către ea a dreptului şi valorilor’ UE.

Eurodeputaţii cer, prin urmare, statelor membre ‘să găsească o soluţie potrivită cât mai curând posibil’ şi ‘reamintesc că Parlamentul ar putea lua măsurile potrivite dacă o astfel de soluţie nu ar fi găsită’.

Tratatul UE, care stabileşte principiul ‘rotaţiei egale’ între statele membre, nu prevede excepţie de la regulă.

O derogare a existat într-un singur caz: Marea Britanie a renunţat să exercite preşedinţia Consiliului UE în al doilea semestru din 2017, în urma deciziei de la referendumul din 2016 de ieşire a ţării din UE.

Anna Lührmann, Secretarul de stat german însărcinat cu Afaceri Europene, a lansat și ea recent un mesaj dur la adresa Ungariei. Aceasta a pus la îndoială capacitatea țării de a exercita preşedinţia Consiliului European, în al doilea semestru al lui 2024.

„Este în prezent izolată în interiorul uniunii Europene (UE), din cauza unor probleme legate de statul de drept, care sunt cu adevărat grave”, a susținut Anna Lührmann în cadrul unei reuniuni a omologilor săi europeni, la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a spus și că Ungaria „face mereu să planeze îndoiala asupra susţinerii sale a Ucrainei în războiul de agresiune brutal al Rusiei”, conform AFP.

Secretarul de stat din Germania a criticat Ungaria

„Acesta este motivul pentru care eu am îndoieli asupra capacităţii Ungariei de a exercita preşedinţia Consiliului”, a mai spus secretarul de stat din Germania.

La rândul său, ministrul olandez de Externe, Wopke Hoekstra, şi-a exprimat „disconfortul” faţă de perspectiva unei preşedinţii ungare a UE.

„Este ceea ce simţim toţi”, a susținut el.

În schimb, ministrul Justiţiei din Ungaria, Judit Varga, a apărat capacitatea țării sale de a asigura această preşedinţie semestrială şi de a organiza dezbateri „de bună-credinţă”.

Amintim că Ungaria a mai deţinut preşedinţia semestrială a UE în primul semestru al lui 2011.