Conform cercetării, chiar și în scenariul cu cele mai scăzute emisii, „peste 90% din populația globală și din produsul intern brut ar putea fi expuse, în viitor, la riscuri tot mai mari, cu impact extrem de sever în zonele sărace și rurale”, potrivit Commondreams.com.

Peste 90% din populația globală va suferi consecințele, în următoarele decenii

În cazul în care evenimentele extreme de căldură și secetă interconectate cresc în intensitate și frecvență, pe fondul eșecului reducerii poluării cu combustibili fosili, se estimează că peste 90% din populația globală va suferi consecințele, în următoarele decenii, potrivit cercetătorilor celor de la Oxford, care și- au publicat concluziile în ”Nature Sustainability”. Evenimente cu valuri de secetă și căldură (CDHW) sunt „unul dintre cei mai mari factori de stres climatic pentru dezvoltarea durabilă globală”, afirmă lucrarea, dar „mecanismele fizice” și „impactul lor asupra productivității ecosistemelor rămân greșit înțelese”.

Frecvența evenimentelor cu valuri de secetă și căldură va crește de zece ori

Nouă cercetători, care lucrează la universități din China, Statele Unite, Regatul Unit și Japonia, susțin că „se estimează că frecvența CDHW extreme va crește de zece ori la nivel global, având un impact negativ disproporționat asupra vegetației și a productivității socio-economice, până la sfârșitul secolului al XXI- lea.”

Lipsa apei, mai importantă decât temperaturile mai ridicate

Pe scurt, seceta și căldura extremă se împletesc. Condițiile din ce în ce mai aride și toride subminează capacitatea ecosistemelor terestre de a absorbi dioxidul de carbon, lipsa apei fiind considerată mai importantă decât temperaturile mai ridicate. De asemenea, aceste evenimente din ce în ce mai intense și mai frecvente amenință să exacerbeze inegalitățile socio-economice. Co-autorul studiului, Lousie Slater, profesor asociat de geografie fizică la Universitatea din Oxford, a declarat că „înțelegerea pericolelor din ce în ce mai mari, pe un Pământ care se încălzește, este crucială pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU, care au ca scop combaterea schimbărilor climatice”.

Dacă proiecţiile pentru acest an se vor confirma, cei opt ani din perioada 2015-2022 vor fi cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, a avertizat, la finele anului trecut, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), într-un raport considerat a fi o ”cronică a haosului climatic”. Dovadă a acestei tendinţe, ”cei opt ani din 2015 până în 2022 vor fi probabil cei mai calzi opt ani înregistraţi vreodată”, a estimat OMM, care îşi va publica evaluarea finală în acest an. Temperatura medie în deceniul 2013-2022 este estimată la 1,14 grade Celsius peste cea din perioada preindustrială, faţă de 1,09 grade Celsius în perioada 2011-2020. Acordul de la Paris urmăreşte să limiteze încălzirea globală cu mult sub două grade Celsius, chiar cu 1,5 grade Celsius.