retelele GSM/GPRS. Ele permit asigurarea continuitatii serviciului (voce, SMS, MMS, date) in zonele neacoperite de UMTS. In practica, un telefon 3G trece in mod GSM de indata ce nu mai e in zona de acoperire UMTS si invers. Utilizatorul nu trebuie sa se preocupe de acest lucru, este automat. In practica, daca va aflati in conversatie vocala, trecand dintr-o zona acoperita in una neacoperita, apelul trece automat in mod GSM, nu este intrerupt si conversatia continua fara ca interlocutorii sa-si dea seama. In viziofonie, daca unul din interlocutori iese din zona de acoperire UMTS, conversatia se intrerupe, si trebuie initiata o noua convorbire, vocala de aceasta data. In Europa. Anumiti operatori din principalele tari europene (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia) construiesc retele UMTS. Este deci posibil ca atunci cand calatoriti in aceste tari sa va puteti servi de retelele 3G datorita acordurilor de roaming. Iar in zonele fara acoperire, terminalul 3G trece in GSM/GPRS.In restul lumii. La fel cum nu puteti utiliza telefonul GSM peste tot in lume (norma GSM este mai putin raspandita in America de Nord si in Asia), tehnologia Universal Telecommunications Mobile System (UMTS) nu este chiar atat de universala. Telefonia 3G are mai multe forme, iar UMTS nu este decat una dintre expresiile sale. Apar din ce in ce mai multe standarde regionale. In Japonia, doua standarde se dezvolta in paralel: W-CDMA, asemanatoare cu cea lansata in Europa, si CDMA 2000, de origine americana. Daca acorduri de roaming sunt semnate cu operatorii japonezi care utilizeaza W-CDMA, ar fi posibil sa va folositi telefonul 3G european in zonele de acoperire din Japonia. Gigantica piata chineza este obiectul tuturor atentiilor. Cele doua norme sunt in teste acolo, si in plus alta, locala, TD-SCDMA (Synchronous Code Division Multiple Access). Cat despre SUA, nehotararea domneste de asemenea: anumiti operatori au ales optiunea EDGE, altii testeaza UMTS si altii CDMA 2000.