Depozitele bancare, titlurile de stat, obligaţiunile şi fondurile mutuale care plasează banii în astfel de instrumente detronează acţiunile şi imobiliarele în topul randamentelor.
Plasamente cu risc redus şi care pot fi valorificate rapid, pentru a profita de oportunităţi apărute pe piaţă în perioada de criză. Aceasta este reţeta investiţiilor personale recomandată în acest an de majoritatea analiştilor şi oamenilor de afaceri. Cu atåt mai mult cu cåt atåt depozitele bancare, cåt şi obligaţiunile, fondurile mutuale monetare şi asigurările unit-linked cu risc scăzut oferă, pe långă avantajul lichidităţii şi al siguranţei, posibilitatea unor cåştiguri anuale de peste 12%, mult peste cele din anii anteriori şi cele asigurate de alte plasamente. Astfel de randamente vor fi obţinute în special în prima parte a anului, în condiţiile în care băncile, dar şi statul, vor continua să ofere dobånzi ridicate pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare.
Sectoarele-vedetă de acum cåţiva ani – imobiliarele şi acţiunile – nu pot spera, în 2009, decåt într-o limitare a pierderilor recente. Pot oferi, însă, „chilipiruri de criză“ pentru jucători cu sånge rece, care au lichidităţi suficiente în spate şi îşi permit să aştepte profituri viitoare mari. „Celor care vor decide să våndă pentru a-şi salva proiectele imobiliare le vom oferi 20 de eurocenţi pentru un euro. Asta e situaţia. Sunt mulţi în piaţa imobiliară care nu ştiu să gestioneze o criză şi pentru asta vom exista noi“, îşi explică planul de a profita de oportunităţile crizei, printr-un fond creat special în acest scop, Michael Lloyd, fost managing partner la Băneasa Investments.
Scăderile de preţuri vor crea „ocazii“ de achiziţii jucătorilor inspiraţi şi pe piaţa acţiunilor sau a lucrărilor de artă, în condiţiile în care criza ar putea forţa proprietarii să våndă rapid pentru a face rost de bani.
PRUDENŢĂ Cash-ul este rege! Investitorii au învăţat, încă de la finele anului trecut, regula care îi poate scoate cåştigători din criză, astfel că 2009 se anunţă anul plasamentelor prudente şi lichide.
Depozitele bancare, titlurile de stat şi obligaţiunile sunt plasamente cu grad redus de risc, din care investitorii nu pot aştepta decåt cåştiguri modeste în perioade de evoluţie normală a economiei. Criza financiară, ajunsă şi în restul economiei, transformă însă astfel de investiţii „cuminţi“ în performeri ai randamentelor, în condiţiile în care pieţele-vedetă ale anilor trecuţi – imobiliară şi de capital – nu pot spera decåt într-o limitare a pierderilor.
Dobånzile mari oferite atåt de băncile care au nevoie să atragă resurse de la deponenţi pentru a înlocui liniile de finanţare pierdute de la băncile-mamă, cåt şi de statul obligat să finanţeze deficite în creştere, oferă depozitelor şi titlurilor de stat avantajul unor cåştiguri peste media altor plasamente. Acestea pot ajunge la 12%-14%, în cazul sumelor plasate în lei, şi la 6%-7% pentru depunerile în valută, la cele din urmă un cåştig suplimentar putånd proveni din deprecierea leului.
Randamentele mari, oferite de depozite şi titluri în special în prima parte a anului, se adaugă la avantajul lichidităţii ridicate. Banii plasaţi în instrumente monetare pot fi accesaţi rapid pentru a profita de eventuale oportunităţi apărute pe alte pieţe. Astfel de „ocazii“ sunt aşteptate de investitori atåt pe piaţa de capital, unde preţul acţiunilor va continua să scadă şi în 2009, cåt şi pe piaţa imobiliară. Terenuri cu preţul redus cu 70% faţă de 2008 , proiecte imobiliare våndute cu 20 de eurocenţi pentru fiecare euro investit de dezvoltatori ameninţaţi de faliment sau opere de artă de valoare, de care proprietarii ar putea fi forţaţi să se despartă chiar la preţuri mici, pentru a face rost de bani, pot aduce cåştiguri mari investitorilor care dispun de lichidităţi şi îşi permit să aştepte o perioadă mai lungă.
Plasamentele prudente, în lei sau cu valoarea unităţilor de fond garantată, au şansa să aducă cele mai mari randamente, uneori chiar peste 10%, şi în cazul poliţelor unit-linked. Bursa rămåne o opţiune doar pentru jucătorii cu sånge-rece şi pentru cei care, cu confortul unor lichidităţi suficiente în spate, îşi pot permite să våneze „chilipirurile crizei“ şi să aştepte revenirea cotaţiilor pentru a vinde.
-8% Cu atåt s-ar putea diminua anul acesta valoarea proprietăţilor comerciale stradale (high street retail). Acestea au avantajul că sunt purtătoare de venituri din închiriere, ceva mai ridicate faţă de cele obţinute pentru spaţiile din malluri
PIAŢA IMOBILIARĂ
Mai există variante de investiţii imobiliare profitabile după declinul brusc declanşat anul trecut? Răspunsul cel mai la îndemånă pare nu!, dar situaţia este diferită de la un sector imobiliar la altul. Cel mai bun calcul pe care şi-l poate face un investitor pe termen scurt este pentru a identifica plasamentele care îi pot aduce cea mai mică pierdere în 2009, cu potenţial de creştere pe termen lung. Investiţii „în cåştig“ se mai pot face, nu însă şi „tunuri“ speculative pe termen scurt. Variante viabile sunt spaţiile comerciale stradale, care aduc venit din chirii. Investitorii trebuie să evalueze însă raportul între costul investiţiei, estimat a scădea cu circa 8%, şi veniturile din chirii, care se vor diminua la råndul lor. Mai riscante sunt investiţiile în terenuri, ale căror preţuri pot scădea şi cu 70%.
O astfel de prăbuşire a preţurilor creează totodată o oportunitate, care poate aduce cåştiguri bune în timp. Dublarea sau triplarea preţurilor în 12 luni nu va mai rămåne însă decåt o amintire frumoasă pentru speculatori. Randamentele investiţionale vor continua să scadă, chiar mai accentuat, şi anul acesta, după ce în 2008 s-au diminuat la 13%. „În ultimele trei luni, din cauza lipsei lichidităţilor, nu s-a mai înregistrat nicio tranzacţie pe piaţa de retail sau pe cea de office, iar valoarea proprietăţilor a scăzut cu 8% pånă la 20%“, spune Dan Ionaşcu, şeful departamentului de evaluare al Cushman & Wakefield Activ Consulting.
Pentru piaţa imobiliară, partea bună a crizei va fi reaşezarea proprietăţilor imobiliare la valori în concordanţă cu puterea reală de cumpărare, în condiţiile în care boom-ul ultimilor ani, susţinut şi de tranzacţiile speculative, ridicase preţurile rezidenţiale la niveluri nesustenabile pentru veniturile romånilor.
Problemele băncilor comerciale se vor transmite anul acesta şi pe piaţa imobiliară, dependentă de creditele ipotecare. Continuarea blocajului finanţărilor va aduce piaţa imobiliară pe poziţii critice, în condiţiile în care lipsa acută a lichidităţilor va adånci şi mai mult devalorizarea activelor imobiliare, va bloca proiectele unor dezvoltatori şi îi va trimite pe alţii în faliment.
0% Stoparea deprecierilor masive de anul trecut este tot ce poate aştepta bursa în 2009. Cåştiguri mai mari nu pot fi anticipate decåt pentru unele titluri
ACŢIUNI
După un an 2008 în care investitorii de la Bursa de Valori au înregistrat pierderi, anul în curs este abordat cu maximă prudenţă. Exuberanţa creşterilor pånă la maxime istorice din anii anteriori s-a transformat în teamă excesivă de potenţialele scăderi, după ce cotaţiile au spart aproape toate nivelurile de suport. Analiştii şi brokerii evită să mai facă previziuni legate cifrele cu care ar putea creşte sau scădea bursa în ansamblu în acest an. Totuşi, aşteptările includ o revenire uşoară a bursei în al doilea semestru, revenire care nu va duce la recuperea pierderilor de anul trecut. „Orice revenire bursieră depinde de scăderea ei. Astfel, după scăderile puternice de anul trecut, o recuperare a bursei romåneşti în 2009 este exclusă“, spune Dan Valcu, analist tehnic Educofin Market Consultants. „O consolidare lungă între nivelul actual şi un un plus de 20% va fi pozitivă pentru sănătatea bursei“, adaugă acesta.
Practic, partea pozitivă a bursei, în acest an, se traduce prin posibilităţile reduse de scădere comparativ cu anul trecut. Din păcate, cåştiguri nu sunt aşteptate decåt pentru unele titluri, constituite ca excepţii de la regulă. Cåştiguri mai consistente ar putea veni şi prin dividendele oferite de companii, anul 2008 fiind foarte bun pentru profiturile multor societăţi.
Companiile din energie, unele chiar cu monopoluri în anumite sectoare de activitate, ar putea aduce creşteri în portofoliile investitorilor. La acestea se adaugă şi societăţi listate pe piaţa secundară Rasdaq, unde se găsesc întotdeauna titluri care cresc în ciuda trendului descendent al bursei, însoţite, însă, de un grad mai mare de risc.
Riscurile aferente investiţiilor în acţiuni sunt majorate de criza prin care trec bursele din întreaga lume. O problemă pentru acest an este şi lichiditatea zilnică a pieţei, estimată la 2-2,5 milioane euro pentru anul în curs. Lichiditatea scăzută îngreunează semnificativ posibilitatea închiderii unor poziţii mari, în condiţiile în care orice vånzare mai importantă trage în jos cotaţia respectivă.
+10% este cåştigul pe care îl pot aduce în acest an poliţele unit-linked în lei legate de fonduri de investiţii cu grad de risc scăzut
POLIŢE UNIT-LINKED
Pe piaţa asigurărilor de viaţă unit-linked, cele mai bune randamente pot fi aduse, anul acesta, de poliţele în lei, cu grad de risc scăzut. Pentru acestea, sumele sunt plasate în depozite, titluri de stat şi obligaţiuni. Lipsa de lichidităţi a băncilor şi nevoia statului romån de a se împrumuta vor aduce oportunităţi investiţionale pentru fondurile în care sunt plasaţi banii asiguraţilor. Randamentele pentru poliţele unit-linked cu grad de risc scăzut, în lei, se vor putea plasa la sfårşitul acestui an la circa 10%, nivel apropiat de cel reuşit şi anul trecut.
În cazul asigurărilor de viaţă unit-linked cu grad de risc ridicat, pentru care mare parte din plasamente se fac în acţiuni listate, randamentele depind de evoluţia pieţelor de capital. Prăbuşirea burselor, cu şanse mici de redresare în 2009, scoate din discuţie posibilitatea obţinerii unor randamente mari anul acesta, după ce, anul trecut, cei care au optat pentru poliţe cu grad mare de risc au pierdut chiar şi jumătate din contribuţii. Oferă însă, prin preţurile scăzute la care pot fi cumpărate acum acţiunile, oportunităţi de investiţii care ar putea aduce cåştiguri mai mari în timp.
Asigurările de viaţă unit-linked sunt investiţii pe termen lung. Cei care le încheie trebuie să fie conştienţi că în cazul în care vor dori să rezilieze contractul vor pierde toţi banii plătiţi sau o bună parte din aceştia.
Asigurările legate de fonduri de investiţii care plasează banii în instrumente cu venit fix au cele mai mari şanse să aducă randamente bune. Chiar dacă în cazul asigurărilor unit-linked clientul îşi asumă riscul investiţional, există şi produse care garantează că valoarea unităţilor de fond nu va scădea (ex. produsul Aviva – „Capital garantat“).
Cei care decid să îşi retragă banii în primii ani de la încheierea contractului de asigurare ies, de obicei, în pierdere. În unele cazuri, aceştia pot pierde chiar întreaga sumă cu care au contribuit dacă efectuează răscumpărări în primul an contractual. Cei care optează ca banii lor să fie investiţi în fonduri ce fac plasamente pe bursă îşi asumă întregul risc investiţional.
+12% este valoarea profitului prognozat pentru fondurile mutuale care investesc în instrumente cu venit fix: monetare şi de obligaţiuni
FONDURI MUTUALE
Fondurile deschise de investiţii au o estimare de cåştig de aproximativ 12%, însă previziunile iau în calcul, în principal, fondurile monetare, cu investiţii în obligaţiuni, titluri de stat, acţiuni preferenţiale etc. Randamentul pe 2009 va fi apropiat de cel de anul trecut, cånd dobånzile au crescut din cauza inflaţiei şi a ratei de politică monetară majorată de Banca Naţională a Romåniei.
În cazul fondurilor de acţiuni, randamentele estimate sunt mult mai mici, în special din cauza incapacităţii acestora de a „bate piaţa“, în absenţa unor instrumente derivate bine dezvoltate. Oportunităţi sunt aşteptate să apară şi din domeniul energiei sau mediului, în care investesc unele fonduri diversificate. De altfel, diversificarea de care beneficiază investitorii atunci cånd aleg un fond mutual este unul dintre principalele avantaje ale acestor instituţii.
În cazul în care administratorii de fond vor reuşi să marcheze oportunităţile care apar în perioadele de criză, randamentele vor fi îmbunătăţite semnificativ. Inclusiv păstrarea banilor în depozite bancare este o modalitate de a diminua riscurile şi de a beneficia de dobånzile bancare. Avantajul investitorului este lichiditatea, acesta nefiind obligat să aştepte atingerea unui termen de maturitate.
Intrarea cotaţiilor bursiere într-o perioadă de consolidare permite fondurilor mutuale diversificarea poziţiilor. Identificarea oportunităţilor poate duce la randamente mai mari de 12%, ceea ce înseamnă că fondurile au posibilitatea obţinerii unor cåştiguri mai mari decåt cele oferite de depozitele bancare sau de titlurile de stat.
Principala problemă a fondurilor este gradul de risc asociat fiecărui tip de fond. Anul 2008 a majorat aversiunea la risc a investitorilor, nivelul de încredere în capacitatea fondurilor de a înregistra profit fiind foarte scăzut. Absenţa investitorilor înseamnă şi lichidităţi reduse pentru fonduri, care ar putea rata anumite investiţii din cauza lipsei banilor.
+12% pe an se estimează că vor fi dobånzile la depozitele în lei cu scandenţe lungi – de un an. Criza de lichiditate şi prăbuşirea burselor face ca aceste plasamente, cu riscuri mici, să aibă şi rate mari de cåştig
DEPOZITE ÎN LEI
Economiile ţinute în bănci se numără printre plasamentele care vor avea cele mai mari randamente în 2009. Lucian Anghel, economist-şef la BCR, estimează că dobånzile vor ajunge şi la 12% pe an (rata lombard din care se scade costul rezervei minime obligatorii). Vor exista chiar şi bănci care vor afişa dobånzi de 14-15% pe an, însă doar cu caracter promotional şi cu scandeţe mai scurte – de maximum trei luni. Analiştii susţin că cel mai ridicat nivel al dobånzilor va fi la începutul anului – în ianuarie-februarie. Dobånzile la depozite ar putea să intre pe un trend descendent încă din februarie, cånd analiştii se aşteaptă la un semnal de la BNR, sub forma reducerii dobånzii de referinţă cu cel puţin 0,25 puncte procentuale. Din a doua parte a anului sunt de aşteptat noi reduceri ale dobånzilor. Dacă în prima parte a lui 2009 vom asista la o ajustare a contului curent şi la politici monetare şi fiscale mult mai restrictive, situaţia economică a Romåniei s-ar putea stabiliza în a doua parte a anului, determinånd şi reducera dobånzilor. Şi depozitele în euro pot aduce cåştiguri bune. Dobånzile pot ajunge la 6-7%, iar cåştigurile vor fi amplificate de deprecierea leului. Ca şi în cazul plasamentelor în moneda naţinonală, este de aşteptat ca randamentele să atingă cele mai ridicate niveluri în prima parte a lui 2009.
Pentru a maximiza cåştigurile, un deponent ar putea opta pentru dobånzi fixe cu scadenţe lungi, de un an, constituind depozitele la începutul anului, perioadă în care dobånzile se află la un nivel ridicat. Din 2009, a fost eliminat impozitul de 16% pe cåştigul din dobånzi, ceea ce înseamnă un plus la cåştigurile aduse de depozite.
Unul din riscurile asociate depozitelor este ca dobånzile să nu acopere inflaţia. Puţin probabil să se întåmple însă în 2009, previziunile cele mai pesimiste indicånd o inflaţie de 7%. Un alt risc este cel asociat băncii la care se depun banii. Este recomandat să analizaţi mai multe oferte, un cåştig peste medie însemnånd, în general, şi riscuri mai mari.
+14,25% va fi cåştigul oferit de titlurile de stat. În 2009, este foarte probabil ca Ministerul de Finanţe să apeleze şi la populaţie pentru a finanţa deficitul
TITLURI DE STAT
Deficitul bugetar a devenit greu de finanţat, recunoştea noul ministru al finanţelor, Gheorghe Pogea. Ceea ce înseamnă că statul va fi dispus să platească dobånzi mai mari pentru a atrage bani. Surse din minister susţin că, în 2009, vor fi emise şi certificate pentru populaţie. În condiţiile în care pe piaţa externă randamentele la titlurile romåneşti depăşesc 11% (în euro), iar piaţa primară a titlurilor de stat – controlată în proporţie de peste 80% de către bănci – s-a dovedit insuficientă pentru a atrage banii de care avea nevoie statul, apelul la resursele populaţiei a devenit o variantă atractivă.
Randamentele oferite de Finanţe la ultimele emisiuni din 2008 au fost de aproape 14,25%, peste dobånzile practicate la ghişeele bancare, şi cu riscuri asociate mai mici. În plus, deficitul bugetar pe 2008 va fi mult peste nivelul planificat de 2,3% din PIB, ceea ce înseamnă că Finanţele vor fi nevoite să apeleze la împrumuturi suplimentare pentru a acoperi gaura. Încă nu a fost elaborat un calendar al emisiunilor de titluri de stat şi nici o lege a bugetului pe 2009. Prin urmare, nu se ştie care va fi volumul emisiunilor. Însă, dacă ţinem cont de deficitul anunţat – 1,7% din PIB, de depăşirea de anul acesta şi de serviciul datoriei, se poate estima un volum al emisiunilor între 17 şi 20 de miliarde de lei.
Randamentele oferite de titlurile de stat, preconizate la 14,25% pentru ofertele din prima parte a anului sunt mai atractive decåt dobånzile oferite la depozite bancare. La astfel de randamente, probabil că scandeţele vor fi în termen de 3-6 luni, nu pe termen lung. Cåştigurile sunt scutite de impozit.
Sistemul de plasare a certificatelor către populaţie ar trebui regåndit. Ultimele emisiuni au avut loc în 2005, cumpărătorii fiind nevoiţi să stea la coadă la Trezorerie pentru a plasa banii, iar statul neavånd niciun control asupra volumului plasamentelor. Pentru 2009, se ia în calcul varianta unor emisiuni în sistem electronic, cele din trecut avånd corespondent pe hårtie.
Criza a răsturnat previziunile din 2008
Randamentele anticipate de majoritatea analiştilor, la începutul anului trecut, pentru plasamentele imobiliare şi în acţiuni au fost date peste cap de declanşarea crizei financiare. Efectele acesteia au ridicat însă cåştigul depozitelor bancare şi al poliţelor de viaţă cu risc redus peste nivelurile previzionate.
DEPOZITE Cåştigurile oferite de depozitele în lei pe un an au crescut de la 7,2%, la începutul lui 2008, pånă la aproape 12% la finele anului. Capital estimase pentru 2008 cåştiguri de 7,5%-8%, confirmate în prima jumătate a anului. Criza internaţională a obligat băncile să vină cu oferte atractive, pentru a atrage economiile populaţiei.
POLIŢE UNIT-LINKED În 2008, randamentele asigurărilor de viaţă legate de fonduri de investiţii care au făcut plasamente cu grad de risc scăzut s-au apropiat de 10% în cazul poliţelor în lei, media pieţei fiind peste 5%, nivel anticipat la finele anului trecut.
IMOBILIARE Declinul pieţei din ultima parte a anului trecut a redus randamentele investiţionale de pe piaţa imobiliară la 13% faţă de estimările iniţiale de 25%. În 2009, sunt de aşteptat amånări şi reanalizări de proiecte.
ACŢIUNI Piaţa de capital a înregistrat cea mai mare scădere din istorie, cu pierderi de peste 70%. La începutul anului trecut, prognozele indicau un randament de circa 20% pentru Bursa de Valori, însă criza prin care trec pieţele internaţionale a lovit mult mai puternic în piaţa autohtonă.
PLASAMENTE ALTERNATIVE Valoarea tranzacţiilor pe piaţa oficială de artă, puţin lichidă şi afectată de vånzările „la negru“, a crescut cu 30% anul trecut, chiar dacă operele våndute s-au împuţinat. Randamente de 100% nu mai pot aduce decåt plasamentele foarte inspirate.
PREFERINŢE
Michael Lloyd, ex-managing partner la Băneasa Investments
«Am decis să înfiinţez, alături de cåteva nume sonore din domeniu, un fond de investiţii destinat să salveze proiecte imobiliare în dificultate. Avem credibilitate şi fonduri importante asigurate de investitori privaţi. Fondul va reprezenta un fel de „doctor de proiecte de real estate“. Ţinta noastră o vor constitui proiectele office şi comerciale, atåt în Romånia, cåt şi în ţările din jurul Mării Negre. Celor care vor decide să våndă pentru a-şi salva proiectul le vom oferi 20 de eurocenţi pentru un euro. Asta e situaţia. Sunt mulţi în piaţa imobiliară care nu ştiu să gestioneze o criză şi pentru asta vom exista noi.»
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia
«Pentru mine, 2009 va fi un an de poziţionare în investiţii pe termen mediu şi lung. Mă voi uita în special la activele ale căror preţuri se prăbuşesc nerezonabil în această perioadă.»
Constantin Frăţilă, investitor bursă, acţionar semnificativ SIF Transilvania
«Cel mai bun plasament în 2009 este în bănci. Dacă ai o sumă considerabilă poţi avea chiar forţa să negociezi cu banca un randament foarte bun pentru depozitele în lei. Personal, îmi ţin banii în bănci, dar dacă se va ivi vreo oportunitate de a cumpăra o societate comercială, fie pe bursă, fie direct din piaţă, nu voi ezita. Cei mai mulţi bani se fac în situaţii de criză, condiţia de bază fiind să deţii suficient cash.»
