Doresc sa stiu procedura prin care ma pot adresa cu o plangere impotriva unui act administrativ (o decizie a administratiei financiare). Miruna Mateescu - Bucuresti Potrivit Constitutiei, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pe
| |
Doresc sa stiu procedura prin care ma pot adresa cu o plangere impotriva unui act administrativ (o decizie a administratiei financiare).
Miruna Mateescu – Bucuresti
| |
Potrivit Constitutiei, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Contenciosul administrativ reprezinta activitatea de solutionare, de catre instanta de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Instanta de contencios administrativ este Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrative-fiscale. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Avocatul poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista. Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de exsitenta acestuia.
In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante nu este obligatorie procedura prealabila.
Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale.
Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul de 30 de zile prevazut de lege, poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate, si eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.
Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ.
Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dupa caz, de la comunicarea refuzului de solutionare a cererii ori de la data expirarii termenului legal de solutionare a cererii ori de la data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii de conciliere, in cazul contractelor administrative.
Reclamantul va anexa la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale.
In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea publica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile. Instanta, solutionand cererea, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris. In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, instanta poate da urmatoarele solutii: dispune anularea acestuia in tot sau in parte, obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit, impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii, poate suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere, sau poate obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
| |
Am inteles ca pensionarii pot constitui asociatii pentru a-si promova interesele. Ce avantaje prezinta astfel de asocieri si cum sunt reglementate legal ?
Marian Telescu – Constanta
| |
Potrivit Legii nr. 502/2004, pensionarii, indiferent de sistemul de asigurari sociale caruia ii apartin, in vederea apararii drepturilor si a promovarii intereselor lor economice, sociale, culturale, sportive si altele, fara nici o ingradire sau autorizare prealabila, pot constitui asociatii proprii, prin derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ori pot adera la astfel de asociatii.
Asociatia pensionarilor este persoana juridica de drept privat, autonoma, neguvernamentala, fara scop patrimonial si apolitica.
Asociatia pensionarilor se constituie in scopul:
a) apararii dreptului fiecaruia dintre membrii sai la o pensie calculata si acordata in conditiile legii, precum si a altor drepturi de asigurari sociale, potrivit legii;
b) reprezentarii membrilor asociatiei in raporturile cu institutiile administratiei publice locale si centrale, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a drepturilor cuvenite acestora;
c) organizarii de activitati recreative, culturale si sportive, pentru pensionari si familiile acestora;
d) organizarii unor activitati de ajutorare si asistenta sociala pentru pensionari, in colaborare cu institutiile specializate ale administratiei publice.
Mai multe asociatii de pensionari, dar nu mai putin de zece, care au personalitate juridica, se pot constitui intr-o federatie. Hotararea privind constituirea federatiei sau de afiliere la o federatie constituita se adopta de comitetele asociatiilor. Federatia pensionarilor dobandeste personalitate juridica proprie si functioneaza in conditiile prevazute de prezenta lege pentru asociatiile de pensionari.
Reprezentarea pensionarilor in fata autoritatilor publice centrale se asigura de federatiile reprezentative la nivel national. Acestea isi deleaga reprezentantii in organismele institutiilor de stat prevazute de lege, care au atributii vizand interesul pensionarilor.
Federatiile pensionarilor constituite prin asociere se pot afilia la organizatiile internationale ale pensionarilor si, in spiritul solidaritatii dintre generatii, pot fi sprijinite in activitatea lor de confederatiile sindicale ale salariatilor.
Federatiile pot sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii.
In cazul dizolvarii federatiei pensionarilor, daca in statut nu se prevede altfel, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, catre persoanele juridice constituente.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini asociatiile si federatiile pensionarilor, prin punerea la dispozitia acestora, in functie de posibilitati, a unor spatii corespunzatoare functionarii lor.
Autoritatile administratiei publice locale intocmesc, la cererea asociatiilor pensionarilor, liste de prioritate pentru atribuirea spatiilor.
Pentru spatiile din fondul locativ de stat, folosite de asociatiile si federatiile pensionarilor ca sedii si cluburi, se va percepe chiria minima stabilita prin hotarari ale consiliilor judetene si locale sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Asociatiile si federatiile pensionarilor pot dobandi, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice bunuri mobile si imobile, necesare realizarii scopului pentru care sunt infiintate.