Președintelui Comisiei Naționale a Muzeelor a lansat o ipoteză nouă despre jaful tezaurului dacic
Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor (CNMC), a oferit o ipoteză referitoare la jaful de la Muzeul Drents, afirmând că furtul nu a fost comis pentru a topi aurul, ci ar fi avut loc la comandă.
Potrivit expertului, piesele furate din tezaurul dacic ar putea ajunge într-o colecție a unui miliardar excentric, iar șansele de recuperare sunt mari, comparativ cu cazul braconajelor din Munții Orăștiei din anii 2000, când autoritățile au reușit să recupereze jumătate din artefactele furate.
Situația a fost comparată cu braconajele din Munții Orăștiei din anii 2000, când anchetele au început la câțiva ani după ce braconajele se desfășuraseră, din diverse motive. Totuși, autoritățile au reușit să recupereze aproximativ jumătate din artefactele furate, conform lui Petac.
„Fără îndoială, situațiile de acest gen sunt foarte complexe și dinamice, dar le putem compara cu ceea ce s-a întâmplat acum 20-25 de ani, în jurul anului 2000 – faimoasele braconaje din Munții Orăștiei.
Atunci, anchetele au început la câțiva ani după ce braconajele se derulaseră, fie pentru că nu s-a știut, fie pentru că braconierii și cei din spatele lor au avut protecția unor reprezentanți ai autorităților de la acel moment. (…) Cu toate astea, s-a recuperat circa jumătate din ceea ce știm că s-a braconat acolo”, a spus Petac.
Motivul furtului nu ar fi aurul, ci obiectele de patrimoniu
În ceea ce privește motivele jafului de la Muzeul Drents, expertul consideră că hoții nu ar fi sustras obiectele pentru a le topi, ci pentru a le vinde unui colecționar.
„Nu, orice se poate întâmpla, dar părerea mea personală, din perspectiva cuiva care de decenii a fost implicat în tot felul de investigații, este că e foarte puțin probabil ca cineva să fi vrut doar aurul. Nu te duci să arunci în aer un muzeu ca să iei niște obiecte pentru a le topi și vinde.
Dacă sunt un hoț și vreau două kilograme de aur, dau spargere la un magazin de bijuterii. Nu mă duc să arunc în aer un muzeu ca să fur și apoi să topesc aurul. E mult prea complicat și prea laborios. Probabil că este un furt la comandă”, a declarat Petac pentru Digi24.
De asemenea, expertul a subliniat că hoții nu au fost descurajați de sistemele de securitate, acționând cu multă determinare.
„Erau camere, i-a filmat și afară, dar nu le-a păsat. Asta arată că sistemele de supraveghere erau performante, pentru că nu au intrat prin efracție, probabil nu puteau.
Așa că au intrat ca la mină, au aruncat în aer pereții muzeului, fără să le mai pese de nimic. Au furat cât au putut până să vină poliția, în cinci minute”, a adăugat Petac.
Ipoteza unui furt la comandă pentru ca tezaurul să ajungă la colecționari excentrici
În ceea ce privește cine ar putea fi în spatele jafului, Petac nu exclude posibilitatea ca obiectele să ajungă într-o colecție privată a unui miliardar excentric, așa cum s-a întâmplat în trecut cu alte artefacte valoroase.
„Pentru piața neagră de antichități sunt foarte interesante aceste piese. Nu putem exclude ca printre cei interesați să fie chiar persoane din cercul comanditarilor de acum 20 de ani, pentru că brățările dacice braconate din Munții Orăștiei au fost recuperate de autoritățile române”, a menționat expertul.
Petac sugerează că cei trei suspecți arestați ar putea fi doar executanții unui plan mai larg, fiind posibil ca persoane influente să se afle în spatele acestora. Potrivit expertului, aceștia ar putea fi motivați de recompense financiare pentru implicarea lor în acest furt. Ancheta autorităților olandeze continuă, iar un al patrulea suspect este căutat în acest caz.
