Anul trecut, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 0,64%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de 2010, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, acesta a fost de 26,1 mii, în creştere cu 1,8 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior.
Așadar, în 2011, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (1,09%), sănătate şi asistenţă socială (1,05%). La polul opus, s-au situat activităţile din industria extractivă (0,04%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%), respectiv cele din învăţământ (0,16%).
Totodată, potrivit INS, peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (8,9 mii locuri vacante), unde rata a avut o valoare medie anuală de 0,90%. Sectorul bugetar însumează 25% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (3,1 mii locuri vacante), urmate de administraţia publică (2,8 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (0,6 mii locuri vacante). În industria extractivă angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (0,03 mii locuri vacante).
Prin comparaţie cu 2010, atât rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au înregistrat, aproape în egală măsură, creşteri şi scăderi. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cu cea mai relevantă creştere s-a regăsit în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,32 puncte procentuale). La polul opus, s-au situat activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,17 puncte procentuale).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai semnificativă creştere faţă de media anului precedent în industria prelucrătoare (+1,6 mii locuri vacante), în timp ce în administraţia publică (-0,9 mii locuri vacante) s-a constatat cea mai accentuată diminuare a indicatorului.
Operatorii la instalaţii şi maşini, mai solicitați
Pe de altă parte, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante în anul 2011 s-a constatat în rândul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (0,90%) şi de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (0,85%).
Aproape 22% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (5,7 mii locuri vacante).
Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,24% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 0,05 mii locuri vacante), urmată de membrii ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,38% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 1,0 mii locuri vacante).
Comparativ cu anul 2010, în majoritatea grupelor majore de ocupaţii s-au înregistrat creşteri atât în ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă fiind pentru ocupaţiile de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (+0,21 puncte procentuale, respectiv +1,1 mii locuri vacante).
La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai importantă scădere în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,15 puncte procentuale).În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cea mai accentuată diminuare faţă de media anului 2010 s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,32 mii locuri vacante).
Cum a fost rata medie anuală pe regiuni
În profil teritorial, în anul 2011, cea mai ridicată valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (0,92%), urmată de regiunea Vest (0,82%). Cu cele mai scăzute valori ale acestui indicator s-au regăsit regiunile Sud-Est (0,34%), respectiv Sud-Vest Oltenia (0,43%).
Cea mai mare cerere de forţă de muncă exprimată prin intermediul indicatorului numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost în regiunea Bucureşti-Ilfov (6,2 mii locuri vacante), reprezentând aproape 24% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. La polul opus, angajatorii din regiunea Sud-Vest Oltenia au declarat cele mai puţine locuri de muncă vacante (1,5 mii locuri vacante). Faţă de 2010, cei doi indicatori analizaţi au cunoscut creşteri în majoritatea regiunilor de dezvoltare ale ţării.
Cea mai semnificativă creştere atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (+0,20 puncte procentuale, respectiv +1,0 mii locuri vacante). Cu cea mai accentuată diminuare faţă de anul 2010 s-a regăsit regiunea Nord-Est (-0,14 puncte procentuale, respectiv -0,7 mii locuri vacante).