În 2012, în România s-au înregistrat oficial 7,7 milioane de turiști (șase milioane de români și 1,7 milioane de străini), care au petrecut în total peste 19 milioane de nopți în unitățile de cazare. Cunoscând gradul destul de ridicat de evaziune fiscală din domeniu, se poate estima că numărul celor care au apelat la servicile unui hotel, unei pensiuni sau unui camping a fost, în realitate, semnificativ mai mare.
În funcție de destinație, anul trecut, turiștii au petrecut 3,4 milioane de nopți de cazare pe litoral, 4,3 milioane în stațiunile balneare, 2,4 milioane în stațiunile montane și aproape 6,8 milioane de nopți în București și în reședințele de județ.
În Delta Dunării s-au înregistrat în aceeași perioadă 133.000 de înnoptări, iar în alte localități în afara celor menționate mai sus – circa 2,1 milioane.
Dacă destule experiențe au fost pozitive, sunt numeroși cei care s-au întors din vacanță cu un gust amar, dacă nu chiar furioși de-a dreptul. Cele mai multe nemulțumiri sunt legate de condițiile proaste de cazare și/sau servit masa, însă starea generală a stațiunilor (de la plaje și baze de tratament insuficient întreținute la drumurile pline de gropi și de la mizerie la aspectul neîngrijit al clădirilor) este un aspect care nu poate fi trecut cu vederea.
Pe baza experiențelor personale ale redactorilor, „Capital“ a selectat câteva locuri turistice cunoscute care merită evitate cu orice preț.

7,7 milioane de turiști au fost înregistrați anul trecut în unitățile de cazare din România, în creștere cu circa 10% față de numărul raportat în 2011

Băile Herculane

În ciuda unor eforturi din partea proprietarilor sau a administraţiei locale, zeci de clădiri de patrimoniu din această celebră staţiune par a fi la un pas să se prăbuşească. O bună parte din spaţiile de cazare sunt închise, iar majoritatea celor rămase în funcţiune nu au beneficiat în ultimele decenii decât de mici reparaţii, astfel încât starea lor este deloc atrăgătoare. Multe voci dau vina pentru decăderea staţiunii pe omul de afaceri Iosif Armaş, cel care a cumpărat, în 2001, o bună parte din imobilele din zonă de la stat, promiţând investiţii de zeci de milioane de dolari, care însă nu s-au concretizat.
În mai 2013, ministrul pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism, Maria Grapini, s-a declarat şocată de felul în care arată Băile Herculane şi a promis să ia măsuri pentru a schimba situația.

Lacul Sărat
Deşi situată în imediata apropiere a unei aglomeraţii urbane cu 400.000 de locuitori (Brăila-Galaţi) şi beneficiind de lacul de la care și-a luat numele, despre ale cărui ape și nămoluri se spune că au efecte benefice pentru sănătate, stațiunea este departe de a-și valorifica potențialul. Dimpotrivă, turiștii care au ajuns acolo se plâng că totul este în paragină și că prețurile sunt mult disproporționate față de ofertă.

Rânca
Dacă nu vă pasă de gălăgie, gunoaie şi regulile de arhitectură şi urbanism, noua staţiune din Parâng vi se potriveşte cu siguranţă. Dacă însă mergeţi în vacanţă căutând liniştea, şi nu zgomotul de şantier, dacă vă interesează ca locul în care vă petreceţi timpul liber să fie curat,  nu năpădit de deşeuri de construcţii şi res­turi menajere, şi dacă vă deranjează vilele vopsite în culori pestriţe, cu stil incert şi înghesuite una în alta, atunci poate ar trebui să vă schimbaţi planurile.

Borsec

Deşi celebru pentru apele minerale şi aşezat strategic între Transilvania şi Moldova, într-o zonă absoplut superbă, Borsec este în permanent declin de mai bine de 20 de ani. Din cauza stării proaste a spaţiilor de cazare şi a bazei de tratament, oraşul a şi pierdut la un moment dat statutul de staţiune balneară, autorităţile locale încercând în ultima vreme ca, printr-o serie de investiţii, să revină în circuitul turistic. Dacă vor și reuși rămâne de văzut.

Olimp
Dintr-o staţiune căutată pentru condiţiile bune din hoteluri şi linişte, Olimp a ajuns un loc pe jumătate părăsit. Turiştii care mai ajung pe aici se plâng de aspectul dezolant în care arată o bună parte din clădiri, de condiţiile proaste de cazare, de numeroşii câini vagabonzi şi de posibilităţile de petrecere a timpului liber aproape inexistente. Deşi somaţi în numeroase rânduri de autorităţi, proprietarii de hoteluri şi restaurante din zonă nu par dispuşi să investească pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite, astfel încât perspectivele staţiunii par destul de întunecate.

Eforie Nord și Sud

Plaja îngustă, aglomerată mai tot timpul, năpădită de blocuri de beton cu destinaţie incertă şi mărginită de construcţii începute şi abandonate în diverse stadii. Traficul haotic, criza aproape permanentă de locuri de parcare și planul de urbanism pentru zona nou construită a staţiunii, care pare să fi fost desenat de cineva în stare de ebrietate. Amestecul uimitor de lux și paragină, atmosfera de bazar oriental a zonei comerciale și faptul că cei mai mulți turiști par a fi pasionați de semințe și manele ar trebui să fie suficiente motive pentru a sta departe de cele două stațiuni de la sud de Constanța.