Te-ai asigurat, ai cumpărat o poliţă RCA, de locuinţă sau de viaţă. Ce se întâmplă cu banii daţi? Arbitrul pieţei semnalează că firmele din România au unele costuri exagerate, comparativ cu practica din ţările dezvoltate.
Compania de asigurare încasează suma reprezentând contravaloarea contractului. Cum este structurată această sumă? Ea include, în primul rând, prima la risc (asociată daunelor viitoare şi calculată pe baza istoricului) şi care diferă, de la firmă la firmă, şi în funcţie de tipul produsului.
Pe lângă aceasta, mai există şi aşa-numitele costuri de emitere, care variază între 15-25% din prima brută subscrisă, potrivit unor surse din piaţă (companiile evită să afişeze procente, pe care le consideră confidenţiale, ţinând de bucătăria internă). Costurile de emitere sunt în general mai mari când poliţa este achiziţionată direct şi nu printr-un broker, pentru că inspectorul de asigurări, ca angajat, primeşte salariu indiferent câte contracte vinde. O altă componentă o reprezintă costurile de administrare (în medie de 4%-5%), înglobând salariile directorilor, utilităţi, chirii, cheltuieli cu sediul central. La toate acestea se adaugă taxe, impozite şi marja de profit. La acelaşi produs, taxele şi impozitele sunt aceleaşi pentru toate societăţile de asigurare. Ele diferă însă pentru fiecare tip de produs (există alte taxe la RCA, altele la asigurări de locuinţe, accidente etc).
De ce câştigă occidentalii mai mult
Cum diferă costurile cu personalul la companiile din România comparativ cu cele din Europa şi cum se explică veniturile mult mai mari câştigate de agenţii occidentali – cât de mari sunt diferenţele la volumele de vânzări?
„În primul rând, trebuie să ne adaptăm condiţiilor din România, care diferă de cele din Austria, Anglia etc. În acele ţări, există un alt venit mediu pe locuitor, posibilităţi mai mari de a se încheia asigurări. Este normal să difere comisionul de achiziţie pentru intermediari faţă de celelalte ţări, iar chiar dacă ar fi la fel (cuantumul în procente raportat la prima brută subscrisă), un intermediar ar câştiga mai mult în Austria decât în România deoarece încheie mai multe asigurări cu o primă brută subscrisă medie mai mare“, au spus reprezentanţii companiei Asirom. „Trebuie de asemenea să ţinem cont de faptul că rata de penetrare a asigurărilor în PIB este foarte scăzută faţă de alte ţări, iar suma cheltuită de un român pe asigurări (88 euro pe an, în medie) este mult mai mică faţă de cea cheltuită de alţi europeni. În ţări în care piaţa de asigurări a ajuns la maturitate, locuitorii nu îşi permit să nu aibă asigurare, cultura şi legislaţia ajută în acest sens“, au adăugat oficialii companiei de asigurări. Aceştia au precizat că „în celelate ţări, comisioanele sunt mai mici decât la noi, în special când vorbim de asigurare obligatorie auto“.
Zece firme acoperă 80% din piaţă
În primele trei luni ale acestui an, 37 de societăţi de asigurare desfăşurau activităţi în domeniu (20 de societăţi practicau doar asigurări generale, 9 doar asigurări de viaţă, iar 8 au practicat activităţi pe ambele companii de asigurări). Primele 10 companii de asigurare au generat aproape 80% din valoarea totală a primelor subscrise, atât pe segmentul asigurărilor generale, cât şi pe cel al asigurărilor de viaţă, informează Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Brokerii de asigurare au intermediat în primul trimestru din 2014 peste jumătate din valoarea primelor brute subscrise (54,57%), faţă de 45,39% în perioada similară a anului trecut. La 31 martie, 597 de brokeri deţineau autorizaţie de funcţionare. Piaţa asigurărilor din România a atins, în primul trimestru din 2014, un nivel al primelor brute subscrise de 2,05 miliarde de lei, în scădere cu 3,43% faţă de intervalul similar al anului trecut. Această valoare reprezintă 1,25% din produsul intern brut (PIB) estimat de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru primele trei luni din 2014. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a înregistrat, în primele trei luni ale anului, o scădere de 2,09% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, potrivit datelor prelimnarii raportate de societăţile reglementate către ASF.
RCA, vedeta industriei
Clasa răspunderilor civile auto (RCA) deţine cea mai mare pondere (44,53%) din totalul primelor brute subscrise la categoria asigurări generale, cu o valoare totală de 744,34 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de primul trimestru din 2013, se arată într-un comunicat al ASF. La nivelul întregii pieţe, prima de asigurare medie anualizată, înregistrată în primul trimestru din 2014 pentru RCA, a fost de 468 de lei, cu faţă de 462 de lei în T1 din 2013. Indemnizaţiile brute plătite (IBP) – despăgubirile achitate de către asigurători – au totalizat în primul trimestru al anului 1,31 miliarde de lei, în creştere cu 0,93% faţă de perioada similară din 2013.
În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2014 au fost primite, la Direcţia Protecţia Asiguraţilor din ASF, un număr total de 4.692 de petiţii, din care au fost înregistrate în mod unic pe petent, analizate şi soluţionate 3.128. Dintre acestea, 2.841 au fost transmise de către asiguraţi şi 287 de către service-urile auto.
Cele mai multe solicitări (69% din total) se referă la RCA şi Carte Verde, în timp ce asigurările tip Casco s-au ridicat la 22% din total. „Lidera“ reclamaţiilor pe primul trimestru al anului este societatea Astra (cu 28% din totalul petiţiilor), urmată de Euroins (24%) şi City Insurance (10%).
ASF: 40% în costurile de distribuţie, extrem de mult
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) afirmă că societăţile din România aplică o structură deficitară, ce trebuie modificată pentru ca afacerea să devină mai eficientă. „Piața trebuie să îşi optimizeze si să-şi eficientizeze reţeaua de distribuţie şi vânzare, atât cu privire la costuri, cât şi în ceea ce priveşte contractele şi practicile de marketing şi publicitate folosite“, a declarat Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF.
„Circa 40% din primele brute merge în costurile de distribuţie, directe şi indirecte, ceea ce este extrem de mult, faţă de practica europeană de 20-25%. Ne vom concentra asupra acestor distorsiuni majore“, a mai spus Negriţoiu.
