Scăderea vânzărilor de maşini este generalizată la nivel de ţară, însă în câteva judeţe reducerea a fost mai mică decât media pieţei. Maşinile ieftine domină.
Aproape 70% din autoturismele comercializate în România au fost vândute numai în zece dintre cele 41 de judeţe. Conform Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în primul semestru al acestui an au fost vândute în România 52.952 de autoturisme. Dintre acestea, 36.966 au fost comercializate în Bucureşti-Ilfov, Timiş, Argeş, Constanţa, Cluj, Braşov, Iaşi, Dolj, Prahova şi Bihor. La prima vedere, această repartizare pare logică, având în vedere că acestea sunt printre cele mai populate judeţe din ţară; totuşi, în toate cele zece judeţe locuiesc nu mai mult de 40% din cetăţenii României. De asemenea, este interesant de observat că, potrivit datelor pentru prima jumătate a lui 2010, faţă de perioada similară de anul trecut, unele dintre aceste judeţe şi-au majorat cota din piaţa autoturismelor, în detrimentul celorlalte. Astfel, dacă în Bucureşti şi Ilfov se vindeau anul trecut 42,6% din totalul autoturismelor, în acest an au fost comercializate în aceeaşi arie administrativă doar 40,37%, din cele 52.952 de maşini raportate de APIA la nivel de ţară. Scăderi ale cotei de piaţă se remarcă şi în cazul majorităţii judeţelor din Top 10 al vânzărilor, Clujul, Braşovul şi Doljul fiind singurele care au reuşit sa-şi majoreze cota.
Dincolo de statistică, aceste cifre arată destul de clar unde, câţi şi cu ce capacitate de vânzare şi reparaţii trebuie repartizaţi dealerii mărcilor auto. Numărul factorilor în funcţie de care fiecare reprezentant de marcă la nivel naţional îşi alege colaboratorii este mult mai mare, dar importantă este evaluarea zonelor cu potenţial de revigorare, într-o perioadă atât de dificilă pentru industria auto şi, mai ales, pentru comerţul cu maşini din România.
Unde se află cele mai multe maşini
Pe lângă identificarea zonelor unde românii îşi mai permit încă să cumpere autoturisme sau cerinţa mobilităţii este mai intensă, trebuie luat în calcul şi parcul auto existent. În afara Bucureştiului, care a deţinut întotdeauna cele mai multe maşini, clasamentul autoturismelor aflate în evidenţă arată că judeţele în care există un număr mai mare de vehicule sunt, în ordine, Cluj, Timiş şi Prahova. Dacă însă bucureştenii deţin o maşină la doi locuitori, în Cluj şi Timiş există o maşină la 4,3 locuitori, iar în Prahova, un autoturism la 5,3 locuitori. Prin urmare, potenţialul de a achiziţiona o maşină este mai mare în cele trei judeţe decât în Bucureşti. Fireşte, cu condiţia să existe şi o cerere solvabilă. De asemenea, repartizarea zonală a parcului auto existent poate fi importantă pentru cei care desfăşoară activităţi de reparaţii. Cu cât se află în trafic mai multe autoturisme, cu atât mai mulţi potenţiali clienţi pot fi atraşi. Desigur, ar fi extrem de utile şi datele despre structura şi vechimea parcului, numai că acestea nu au fost făcute publice la nivel de judeţ.
Ce mai cumpără clienţii
Evoluţia vânzărilor şi cea a parcului de autoturisme la nivel zonal trebuie coroborată, desigur, şi cu preferinţele clienţilor. Conform APIA, cele mai vândute modele de autoturisme la nivel naţional în primul semestru al acestui an sunt, în ordine, Dacia Logan (12.539 unităţi), Dacia Logan MCV (2.240 unităţi), Skoda Octavia (2.140 unităţi), Renault Symbol (2.116 unităţi) şi Ford Fiesta (1.811 unităţi). În anumite judeţe însă, clasamentele sunt diferite atât faţă de situaţia de la nivel naţional, cât şi faţă de perioada similară din anul trecut. Cu o excepţie: Dacia Logan a fost şi rămâne lider autoritar în toate ariile administrative. În afară de acest model, bucureştenii preferau anul trecut, de exemplu, Ford Focus şi Hyundai Accent, în timp ce în acest an clasamentul vânzărilor din Capitală şi Ilfov este dominat, în ordine, de Ford Fiesta şi Dacia Logan MCV. În Timiş, Ford Fiesta a luat anul acesta locul modelului Renault Clio, în timp ce Ford Focus şi-a păstrat poziţia a treia. În celălalt capăt al ţării, la Constanţa, Clio a pierdut locul doi (după Logan), în favoarea Skodei Octavia, iar ocupanta locului trei de anul trecut, Skoda Octavia Tour, a fost acum depăşită de Dacia Logan MCV.
În privinţa motorizării, se observă din ce în ce mai clar o revenire a dieselului. Astfel, dacă în prima parte a lui 2008 se evidenţia un recul al acestui tip de motorizare de la 48,1% la 44,3%, iar în 2009 ponderea dieselului în achiziţii era de numai 23,6%, autoturismele cu propulsoare alimentate cu motorină au recuperat în acest an până la 36,2%.
Statisticile arată fidel cum se modifică obiceiurile de consum ale românilor în funcţie de evoluţia atât a veniturilor proprii, cât şi a economiei, iar comercianţii care doresc să se menţină pe linia de plutire sau chiar să profite în această perioadă dificilă ar trebui să le interpreteze corect. Din nefericire, sute de maşini încă zac prin parcurile închise ale unor importatori şi dealeri, din cauza dimensionării greşite a comenzilor către producători.
2.140 de unităţi Skoda Octavia au fost comercializate în acest an în România, modelul devenind astfel liderul importurilor
