Suntem mult mai stresați, mâncăm din ce în ce mai nesănătos și avem un sistem sanitar deplorabil. Dacă ținem cont de toate acestea, speranța medie de viață a românilor, 73 de ani, pare bună și chiar greu de explicat. E drept, este cu șapte ani mai mică decât media Uniunii Europene, dar cu vreo patru ani mai mare decât în urmă cu două decenii.

În schimb, natalitatea este în scădere. Unii ar putea da vina pe nivelul de trai, dar trebuie spus că suntem mai bogați ca în urmă cu 20 de ani. Nu mai rămâne decât să credem că ne-am apropiat în gândire de Occident. Astfel, aceleași tipare culturale care explică natalitatea scăzută din țările bogate ale Uniunii Europene se aplică și la noi. Trebuie să recunoaștem, explicația, deși nu are darul de a ne  liniști, măcar este măgulitoare.

Mortalitatea în creștere  și natalitatea în scădere pot să explice scăderea populației cu câteva sute de mii. Restul, până la 2,6 milioane de persoane, cade în seama migrației. Fără îndoială, toată lumea tinde spre "mai bine”. Încă de pe vremea comunismului, românii care au avut șansa să evadeze din țară nu au stat prea mult pe gânduri. După Revoluție, a venit o nouă etapă: străinătatea și-a păstrat imaginea de "El Dorado", dar a devenit mai accesibilă. Totuși, 2002 reprezintă adevăratul punct de cotitură. Astfel, liberalizarea circulației în spațiul Schengen pentru români explică declinul accentuat al populației din ultimul deceniu.

De ce pleacă românii din țară? Mai de mult era un banc: se spunea că jumătate dintre români își doresc să muncească în străinătate, iar ceilalți vor să stea degeaba. Lăsând gluma la o parte, cert este că în România munca nu este plătită la adevărata ei valoare. În schimb, cei care nu muncesc, dar au făcut rost de tot felul de pensii ciudate sau indemnizații trăznite, trăiesc la fel ca românii care au un serviciu ce le ocupă tot timpul.

În străinătate, câinii nu umblă cu covrigi în coadă. Totuși, cei care vor să muncească au mult mai multe șanse să trăiască bine. Nu contează că fac ceea ce nu vor germanii sau italienii să facă, munci pe care unii le pot considera umilitoare, venitul este mult mai mare decât al unui profesor din România. Nici nu este cazul să vorbim despre cei care au o meserie cerută pe piața europeană a muncii, cum ar fi doctorii, care au șansa să câștige de câteva zeci de ori mai bine ca în țară…

În România, salariile au rămas la nivel de țară bananieră, iar prețurile sunt ca oriunde în Europa. Chiar și în statele cel mai puternic lovite de criză nivelul de trai este mult mai ridicat ca la noi. Așa că, până când nu se vor schimba aceste paradigme, migrația rămâne o soluție individuală și o problemă colectivă. 

Unde este acel  "mai bine” pentru români? Asta se poate vedea din statistici: din 2002 până în prezent, populația României a scăzut cu 12%, în timp ce populația Spaniei a crescut cu 13%, a Irlandei cu 15%, iar a Italiei cu 6%.