Prețurile energiei în UE au crescut în urma invaziei Ucrainei, la începutul anului 2022, dar s-au stabilizat după un an. Pe parcursul anului 2024, rata anuală a inflației la prețurile energiei a fost ușor negativă în majoritatea lunilor.

Facturile la energie joacă un rol crucial în bugetele gospodăriilor, electricitatea, gazul și alți combustibili reprezentând 5,5% din cheltuielile totale ale gospodăriilor din UE în 2023, potrivit Euronews. cest lucru este important pentru gospodăriile cu venituri mici, deoarece trebuie să aloce o parte mai mare din buget costurilor cu energia.

Prețurile la energie variază semnificativ în Europa

Prețurile la energie variază semnificativ în Europa, dar care țări au cele mai mari și care au cele mai mici prețuri la electricitate și gaz?

Indicele prețurilor la energie pentru uz casnic (HEPI), compilat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, oferă cele mai actualizate date despre prețurile la electricitate și gaze, în capitalele din 33 de țări europene.

Cât de mare a fost prețul la energie în România

Începând cu 3 ianuarie 2025, prețurile la energie electrică pentru utilizatorii finali rezidențiali au variat foarte mult în Europa, de la 9,1 c€/kWh în Budapesta la 40,4 c€/kWh în Berlin, în timp ce media UE a fost de 25,5 c€/kWh.

Pe lângă Berlin, cele mai mari prețuri la energie electrică casnică au fost la Bruxelles (38,5 c€/kWh), Copenhaga (37,5 c€/kWh), Londra (36,8 c€/kWh) și Berna (36,4 c€/kWh).

Budapesta, care a avut cel mai mic preț la electricitate (9,1 c€/kWh a fost urmată de Kiev (9,8 c€/kWh), Belgrad (10,5 c€/kWh) și Podgorica (11,1 c€/kWh).

Bucureștiul apare pe această listă cu un preț la energie de 16,1 c€/kWh.

Prețurile energiei electrice în capitalele țărilor din Europa Centrală și de Est au avut tendința de a fi mai mici decât media UE. Singura excepție a fost Praga (35,3 c€/kWh), care a fost singura capitală din regiune în care prețurile au depășit media UE.

Prețurile la energie au depășit media UE în toate capitalele celor mai mari cinci economii ale Europei.

De ce prețurile la energie diferă atât de mult

Experții atribuie diferențele dintre prețurile nominale ale energiei electrice rezidențiale diverșilor factori specifici pieței.

„Mixul energetic diferit în generare (dependența de gaze naturale, SRE etc.), strategiile de achiziții și prețuri ale furnizorilor, subvenționările încrucișate, mixul de tarife și măsurile de sprijin care sunt încă eficiente pe unele piețe, au un impact asupra formării prețurilor”, au explicat Rafaila Grigoriou, manager de proiect HEPI și șef al biroului grec VaasaETT, și Iliana Vaas PapaETTou analist la VaasaETT.

De exemplu, Berlinul se află în fruntea listei, în mare parte din cauza costului semnificativ al taxelor de rețea. Dacă s-ar lua în considerare doar componenta energetică, Germania s-ar situa pe locul 10 dintre cele 33 de piețe analizate, sub Italia, Marea Britanie și Țările de Jos.

Prețurile energiei în standardele puterii de cumpărare

Atunci când sunt ajustate pentru standardele de putere de cumpărare (PPS), clasamentele prețurilor la energie electrică se schimbă semnificativ, deoarece PPS oferă o comparație mai corectă. Ca unitate monetară artificială, elimină diferențele generale de nivel de preț.

Când sunt exprimate în PPS, prețurile la energie electrică au variat de la 10,6 în Oslo la 43,9 în Praga, arătând schimbări semnificative în clasamente în comparație cu prețurile nominale.

„Cehia este un exemplu caracteristic al modului în care se schimbă clasamentul pieței atunci când se exprimă prețurile în PPS”, au spus Grigoriou. Praga ocupă locul 7 la prețurile nominale la electricitate, dar ocupă primul loc în PPS.

Aceste schimbări sugerează că, în timp ce capitalele est-europene au adesea prețuri nominale mai mici ale energiei electrice, puterea de cumpărare mai mică face ca energia să fie o povară financiară mai mare pentru gospodării. În schimb, orașele din Europa de Vest și de Nord pot părea mari în termeni nominali, dar devin mai accesibile atunci când sunt ajustate pentru PPS, subliniază Euronews.