În ultimele 18 luni, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a încasat peste 430 milioane de euro din rovinietă, taxă de drum pe care toți șoferii o plătesc încă din 2002. Acești bani ar trebui să se vadă în investițiile CNAIR, în calitatea drumurilor și autostrăzilor din România.
În ultimii 16 ani șoferii români, prin achitarea rovinietei, își plătesc singuri accesul pe drumurile actuale și viitoare. Pe motiv că România are nevoie de autostrăzi și drumuri bune care să ne apropie cât mai mult de Uniunea Europeană, în 2002, fostul guvern condus de Adrian Năstase a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care s-a stabilit ca fiecare șofer să plătească un tarif de utilizare a drumurilor și autostrăzilor.
Mai exact, prin achiziția rovinietei, un autovehicul poate circula, pe parcursul unei anumite perioade, pe rețeaua de drumuri și autostrăzi din România, infrastructură aflată în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Dacă în 2002 Compania de Drumuri a reușit să colecteze aproximativ 5,5 milioane euro din taxa de drum, astăzi în bugetul CNAIR ajung sute de milioane euro, bani din rovinietă. Totalul încasărilor din rovinietă în primele șase luni ale acestui an a fost de 692,627 milioane lei, TVA inclus. Pentru tot anul 2017, suma încasată de către CNAIR s-a ridicat la 1,303 miliarde lei, TVA inclus. Un calcul simplu arată că taxa de drum a adus, în ultimele 18 luni, aproximativ 430 milioane euro în bugetul CNAIR. Dacă în 2013 taxa de drum a însemnat aproximativ 200 milioane euro în bugetul CNAIR, anul trecut, rovinieta a adus peste 280 milioane euro în conturile Companiei de Drumuri.
Oficialii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au explicat că toți banii se constituie venituri proprii ale CNAIR. „Conform legii, toți acești bani se utilizează pentru întreținerea infrastructurii rutiere, drumuri naționale, autostrăzi, poduri. Acești bani înseamnă salarii și cheltuieli cu întreținerea și funcționarea CNAIR și a Direcțiilor Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) din toată țara. Veniturile din rovinietă înseamnă aproximativ 85% din sumele necesare pentru funcționarea CNAIR și întreținerea infrastructurii rutiere. Restul de 10% provine din taxele pentru podurile dunărene, iar 5% reprezintă tarifele de eliberarea a acordurilor și a autorizațiilor de amplasare și/ sau de acces în zona drumului național. Aceste tarife sunt, în special, pentru benzinării“, au declarat oficialii CNAIR pentru Capital.
Conform prevederilor OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, sumele încasate în urma aplicării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA a tarifului de utilizare şi a tarifelor de trecere se constituie venit la dispoziţia acesteia şi sunt utilizate pentru proiectarea, repararea, administrarea, întreţinerea, exploatarea şi modernizarea drumurilor de interes naţional, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăţi în numele autorităţii publice contractante, ca urmare a obligaţiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naţionale şi autostrăzilor.
Potrivit actului normativ, CNAIR este obligată să dispună măsurile necesare în vederea asigurării facilităţilor adecvate la punctele de încasare a tarifelor de trecere şi de utilizare, astfel încât să se menţină siguranţa rutieră normală.
Hagiu: „CNAIR ar trebuie să fie în subordinea Ministerului Economiei“
Fost preşedinte al Federaţiei Române a Operatorilor de Transport (FORT), consultant în transporturi, Augustin Hagiu ne-a explicat că un autovehicul de transport marfă cu masa totală maxim autorizată mai mare sau egală cu 12 tone plătește peste 5.000 lei pentru rovinietă. „Fondurile obținute din rovinietă sunt gestionate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. CNAIR ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei nu în curtea Ministerului Transporturilor. Chiar dacă se încasează sute de milioane de euro din rovinietă și taxele de pod, nu se vede nimic în infrastructură. Pe lângă starea deplorabilă a drumurilor din România, transportatorii se lovesc și de restricții“, ne-a mai declarat Augustin Hagiu. Potrivit acestuia, FORT s-a opus vehement creșterii tarifelor de rovinietă. „În condițiile în care calitatea infrastructurii este slabă nu există nicio bază pentru a crește valoarea rovinietei“, susține Hagiu.
„Banii din rovinietă nu se reflectă în starea drumurilor naționale și autostrăzilor“
Eugen Supuran, administrator al firmei de transport internațional Maracana, ne-a spus că banii din rovinietă nu se reflectă în starea drumurilor naționale și autostrăzilor din România. „Cu banii încasați din rovinietă se pot construi drumuri și autostrăzi. Nu avem parcări, nu avem unde înopta, starea drumurilor și autostrăzilor din România este inacceptabilă“, a precizat Eugen Supuran.
Acesta a menționat că nivelul foarte mare al amenzilor pentru lipsa rovinietelor nu este justificat. „Dacă nu ai unde să oprești, nu ai cum să nu încalci legea. Suntem de acord să plătim o taxă pentru km parcurși, dar să avem drumuri și autostrăzi. Din păcate, nu beneficiem de o infrastructură rutieră bine pusă la punct“, a conchis administratorul firmei Maracana.
În cei 16 ani de încasare a taxei de drum, CNAIR a încasat cel puțin două miliarde de euro. Conform estimărilor Capital, dacă în perioada 2002-2014, șoferii au plătit pentru roviniete peste 1,2 miliarde euro, iar în ultimele 18 luni s-au mai strâns încă 430 milioane euro, 2015 și 2016 au însemnat circa 400 milioane euro bani din taxa de drum. Un calcul simplu, relevă minimum două miliarde de euro. Din datele Capital, în ultimii 15 ani, statul român a cheltuit aproximativ 15 miliarde de euro pentru reabilitări de drumuri naționale și contrucția de autostrăzi. CNAIR a construit în intervalul menționat 661 km de autostradă, banii provenind de la buget, din împrumuturi și fonduri europene. De departe, blamatul contract cu Bechtel pentru construcția autostrăzii Transilvania, rămâne cel mai păgubos proiect pentru România. Pentru numai 52 km de autostradă, construiți în perioada 2004-2012, americanii de la Bechtel au încasat peste 1 miliard de euro.
Cu sau fără drumuri amenzile trebuie plătite
Șoferii care circulă fără rovinietă vor fi sanctionați cu amendă, dar și cu plata unui tarif de despăgubire (până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire se reține și certificatul de înmatriculare al vehiculului). Amenzile au valori diferite în funcție de tipul autovehiculului.
Astfel, pentru autoturisme, amenzile pentru lipsa rovinietei sunt cuprinse între 250 și 500 lei, în timp ce despăgubirile sunt de 28 de euro. Amenda poate ajunge la 4.500 de lei, în funcție de categoria autovehicului.
În prezent, amenzile pentru circulaţia fără rovinietă se prescriu în termen de patru luni dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu se încheie la timp. Procesul verbal se întocmeşte şi se comunică în cel mult două luni de la constatarea contravenţiei, iar în intervalul respectiv de timp nu pot fi încheiate alte procese-verbale pentru lipsa rovinietei.
Tarifele rovinietelor încep de la trei euro
În functie de tipul autovehicului, rovinieta are o valabilitate de una, şapte, 30, 90 de zile sau 12 luni, iar tariful este cuprins, după caz, între 3 si 1.210 euro. Prețul rovinietei este stabilit în functie de tipul autovehiculului (A, B, C, D, E, F, G, H) și de perioada de valabilitate.
Categoria A – autoturisme
7 zile – 3 euro;
30 de zile – 7 euro;
90 de zile – 13 euro;
12 luni – 28 euro.
Categoria B – vehicule de transport marfă cu masa totală maxim autorizată între 0 și 3,5 tone.
7 zile – 6 euro;
30 de zile – 16 euro;
90 de zile – 36 euro;
12 luni – 96 euro.
Categoria C – vehicule de transport marfă cu masa totală maxim autorizată între 3,5 și 7,5 tone.
1 zi – 4 euro;
7 zile – 16 euro;
30 de zile – 32 euro;
90 de zile – 92 euro;
12 luni – 320 euro.
Categoria D – vehicule de transport marfă cu masa totală maxim autorizată între 7,5 și 12 tone.
1 zi – 7 euro;
7 zile – 28 euro;
30 de zile – 56 euro;
90 de zile – 160 euro;
12 luni – 560 euro.
Categoria E – vehicule de transport marfă cu masa totală maxim autorizată mai mare sau egală cu 12 t, cu maxim 3 axe (inclusiv).
1 zi – 9 euro;
7 zile – 36 euro;
30 de zile – 72 euro;
90 de zile – 206 euro;
12 luni – 720 euro.
Categoria F – vehicule de transport marfă cu masa totală maxim autorizată mai mare sau egală cu 12 t, cu minimum 4 axe (inclusiv).
1 zi – 11 euro;
7 zile – 55 euro;
30 de zile – 121 euro;
90 de zile – 345 euro;
12 luni – 1.210 euro.
Categoria G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) si maxim 23 de locuri pe scaune.
1 zi – 4 euro;
7 zile – 20 euro;
30 de zile – 52 euro;
90 de zile – 120 euro;
12 luni – 320 euro.
Categoria H – vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv șoferul).
1 zi – 7 euro;
7 zile – 35 euro;
30 de zile – 91 euro;
90 de zile – 210 euro;
12 luni – 560 euro.