Vânzările, marketingul şi resursele umane sunt departamentele spre care se îndreaptă cei mai mulţi dintre absolvenţii care vor să lucreze, dar nu au experienţă şi nu sunt mulţumiţi de ce au studiat în facultate.
Dana Florescu a absolvit în 2005 Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Timişoara. Deşi bursieră în toţi cei patru ani de studiu, a decis să amâne înscrierea la examenul de intrare în magistratură, cu gândul de a avea mai mult timp să se pregătească. În Barou nu a vrut să intre, după ce a realizat că nu se poate vedea sub nicio formă practicând avocatura. Trecerea timpului i-a curmat şi avântul de a deveni magistrat. Apoi, pentru că avea nevoie de bani, dar nu profesase niciodată, s-a angajat pe postul de secretară într-o companie de asigurări. Acum, urmează un masterat în resurse umane şi speră să se angajeze cât de repede pe un post în HR. În alt capăt al ţării, Andreea Pârvulescu, studentă în ultimul an la Departamentul de filologie al Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti, ştie de pe acum că nu va urma niciodată cariera pentru care, cel puţin în teorie, o pregăteşte facultatea. „Ca să devii profesor, trebuie să ai încredere în calităţile tale şi să fii sigur că eşti făcut pentru asta“, spune ea. Aşa că, cel mai probabil, va face un masterat în comunicare sau publicitate şi, dacă nu-şi va atinge visul de a deveni copywriter într-o agenţie de profil, se va îndrepta către departamentul de comunicare al unei multinaţionale.
Socoteala din studenţie nu se potriveşte cu fişa postului
Fie pentru că nu au absolvit o facultate ultra-specializată (medicină, arhitectură sau drept, de exemplu), fie pentru că au avut revelaţia că şi-au pierdut patru ani studiind ceva pentru care nu erau potriviţi, există nenumărate cazuri în care tinerii absolvenţi trebuie să o ia de la zero. Momentul coincide însă, de multe ori, cu acela în care se angajează.
„Cu mici excepţii, tinerii absolvenţi sau studenţii în ani terminali nu au o idee clară despre ceea ce îşi doresc să devină în carieră şi, adesea, încearcă mai multe domenii până când găsesc unul corespunzător aspiraţiilor lor“, crede Monica Năstase, şefa biroului de recrutare al Cosmote România. „Majoritatea companiilor au programe proprii de pregătire şi de multe ori facultatea este un indicator care poate fi trecut cu vederea“, explică şi Bogdan Gavrilă, fondatorul Asociaţiei Studenţilor din Facultatea de Limbi Străine (ASLS) şi organizator al mai multor târguri de slujbe.
De partea cealaltă a baricadei, candidaţii optează pentru o branşă care nu necesită o calificare strictă din „dorinţa de a se specializa într-un domeniu de anvergură, de a avea un venit şi un punct de plecare în carieră“, spune Bogdan Toader Urzică, responsabil cu comunicarea în cadrul grupului Rompetrol. Mai pragmatic, Bogdan Gavrilă crede că, de fapt, „tinerii sunt şi vor fi atraşi din ce în ce mai mult de salarii“.
În ultimii doi ani, criza de personal i-a determinat pe angajatori să nu mai privească experienţa ca pe un factor foarte relevant în selectarea angajaţilor. S-a ajuns astfel ca tineri care nu au trecute în CV decât locul naşterii şi studiile să câştige lunar peste 500 de euro. În general, slujbele de acest tip sunt cele din IT, vânzări şi marketing. Ce trebuie să faci ca să ajungi pe un astfel de post?
Dacă pentru primul domeniu este evident că trebuie să ai cunoştinţe avansate de utilizare a calculatorului, pentru vânzări şi marketing îţi trebuie „atitudine“. Cel puţin acesta este răspunsul-standard al specialiştilor în resurse umane la întrebarea: Ce contează cel mai mult în timpul interviului de angajare? „Companiile caută persoane deschise, comunicative şi care să îşi dorească să evolueze profesional, să aducă valoare companiei“, spune directoarea de HR a Cosmote. Şi Monica Tatoiu, directoarea generală a Oriflame şi responsabilă, în acelaşi timp, cu politica de resurse umane a companiei, mărturiseşte că „experienţa de profesor mi-a validat teoria conform căreia candidaţii care vorbesc frumos şi spun lucruri corecte politic sunt cel mai puţin performanţi în rezolvarea de probleme practice“. Printre acestea, găsirea unei slujbe cu cerinţe minime şi salariu mare.
„Angajatorii sunt dispuşi să investească sute de mii de euro în tineri fără experienţă“
Bogdan Gavrilă, fondatorul ASLS
30 de candidati pentru un singur post
VÂNZĂRI Potrivit Laurei Chilom, senior consultant al portalului ejobs.ro, slujbele pentru care concurează cei mai mulţi dintre candidaţi sunt în departamentele de vânzări, IT şi achiziţii. Următoarele domenii în clasamentul eJobs sunt inginerie, producţie şi relaţii cu clienţii. „Slujbele din aceste sectoare au fost şi în anii trecuţi printre preferinţele candidaţilor“, spune reprezentanta eJobs, remarcând totuşi că domeniile HR şi producţie sunt cele care au înregistrat creşteri semnificative în acest an.
RESURSE UMANE Peste 30 de candidaţi se luptă pentru un post în HR, potrivit rezultatelor preliminare ale târgului online InteractivMyJob, ce se derulează în perioada 24 septembrie – 31 octombrie şi la care participă 725 de companii. În schimb, pentru slujbele din domeniul IT şi arhitectură/construcţii, competiţia este minimă, de 1,2-1,3 candidaţi pe post.
De ce tocmai vânzari, Marketing Şi HR?
• nu necesită cunoştinţe specifice
• sunt departamentele în care companiile investesc cel mai mult în cursuri de pregătire a angajaţilor
• salariile sunt relativ mari, comparativ cu volumul de muncă
• reprezintă un bun punct de pornire în carieră
• media de vârstă a angajaţilor din aceste departamente nu depăşeşte 30 de ani.
